Începând cu 1 ianuarie 2026, Uniunea Europeană a trecut la regimul definitiv de aplicare a Mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), un instrument care introduce costul carbonului ca element permanent în comerțul cu statele din afara UE.
Pentru Republica Moldova, acest moment marchează ieșirea din perioada de tranziție și intrarea într-o etapă în care amprenta de carbon a produselor devine un factor economic relevant în relațiile comerciale cu piața europeană.
CBAM vizează emisiile de CO₂ încorporate în anumite bunuri importate în Uniunea Europeană. Importatorii din UE sunt obligați să achiziționeze certificate CBAM, aliniate ca preț cu sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în cadrul ciclurilor anuale de raportare și conformare.
Deși plata este realizată formal de importatori, impactul economic se transferă asupra exportatorilor prin ajustări de preț, renegocieri contractuale sau reducerea volumelor importate.
Ce produse sunt vizate de CBAM
Mecanismul nu se aplică tuturor bunurilor, ci doar produselor cu intensitate ridicată de carbon, stabilite explicit în legislația UE.
În forma sa actuală, CBAM se aplică produselor din oțel și metal, ciment, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică și anumitor produse chimice de bază.
Pentru Republica Moldova, aceste sectoare nu reprezintă cea mai mare pondere a exporturilor totale. Totuși, dependența ridicată de piața UE amplifică efectele mecanismului, în condițiile în care Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al țării.
Cum se schimbă regulile de competitivitate
Aplicarea CBAM modifică logica concurenței pe piața europeană. Prețul nu mai este singurul criteriu determinant. Produsele cu o amprentă de carbon ridicată devin mai puțin atractive, chiar dacă sunt competitive din punct de vedere al costului de producție.
În lipsa unor investiții în eficiență energetică și tehnologii mai curate, exportatorii riscă să piardă treptat poziții pe piața UE.
Un alt element important este obligația de a demonstra și documenta emisiile de carbon încorporate în produse. Acest proces presupune capacitate tehnică, date verificate și costuri administrative suplimentare.
Este confirmat că CBAM generează costuri suplimentare pentru bunurile vizate. În același timp, impactul exact asupra economiei Republicii Moldova nu este cuantificat oficial.
CBAM și certificatele de carbon: care este legătura reală
CBAM nu se aplică agriculturii și nu creează obligații directe pentru fermieri. De asemenea, certificatele de carbon obținute pe piața voluntară nu pot fi utilizate pentru plata CBAM și nu reduc obligațiile legale ale importatorilor din UE.
Legătura este una indirectă, de piață. Prin CBAM, companiile europene sunt tot mai presate să își reducă amprenta totală de carbon și caută certificate voluntare credibile, verificate și trasabile pentru strategiile lor climatice.
În acest context, certificatele generate prin proiecte reale de sechestrare a carbonului în sol pot deveni mai căutate, nu ca instrument fiscal, ci ca soluție voluntară de compensare și poziționare climatică.
Cererea nu este garantată și nu există prețuri fixe, însă calitatea certificării și credibilitatea metodologiilor contează mai mult ca înainte.
Astfel, certificatele de carbon generate de fermierii care sechestrează carbon în mod demonstrabil au șanse mai mari să fie valorificate pe piața voluntară, într-o competiție în care credibilitatea primează asupra volumului.
Comentarii