La aproape doi ani de la angajamentele publice din 2023 privind facilitarea construcției cheiurilor temporare pe Prut, proiectele rămân blocate, în pofida cadrului legal existent.
Deși Parlamentul a votat modificările necesare, iar Guvernul a confirmat sprijinul politic, implementarea practică nu a avansat.
Modificările legislative și promisiunile din 2023
Pe 23 iunie 2023, Legislativul a adoptat modificări la actele normative ce reglementează transportul naval pe căile navigabile interne.
Obiectivul central era permiterea construirii rapide a cheiurilor temporare pe Prut și Nistru, ca soluție pentru diversificarea logistică și reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere.
La 17 august 2023, măsurile au fost votate în lectura a doua de 54 de deputați, iar Guvernul a reiterat angajamentul de a debloca domeniul.
În ciuda acestor pași, mecanismele administrative nu au funcționat, iar întârzierea aplicării legislației a devenit tot mai vizibilă în anii următori.
Reacțiile mediului de afaceri și poziția Ministerului Mediului
În mai 2024, Asociația Exportatorilor de Cereale a revenit cu un demers oficial prin care solicita accelerarea implementării proiectelor, subliniind nevoia de a facilita exporturile și de a reduce efectele transportului rutier asupra mediului.
Răspunsul Ministerului Mediului a fost din nou negativ, invocând motive ce contravin interpretărilor juridice existente la nivelul Parlamentului.
Un proiect avansat, rămas blocat în avizări
Una dintre inițiativele cele mai dezvoltate aparține unui operator economic care, încă din 2022, imediat după apariția cadrului legal, a solicitat autorizarea unui chei provizoriu pe segmentul inferior al Prutului.
Terenul propus respectă integral cerințele Regulamentului Agenției Navale nr. 176/2013 și ale Hotărârii Guvernului nr. 546/2019. Compania dispune de infrastructură, flotă proprie și capacități logistice.
Cu toate acestea, proiectul a fost blocat succesiv de Agenția „Apele Moldovei”, Agenția „Moldsilva” și Poliția de Frontieră, în pofida tuturor documentelor furnizate: proiecte tehnice, investiții, echipamente, nave, personal calificat și contracte comerciale.
Blocajele au generat pierderi directe. Operatorul a fost nevoit să își mută navele în portul Galați și să suporte costuri ridicate de andocare în porturi externe. Contracte comerciale au fost suspendate sau anulate.
Rezistență instituțională și lipsa aplicării normelor legale
Direcția Juridică a Parlamentului a emis în 2023–2024 interpretări potrivit cărora nu există impedimente legale pentru utilizarea terenurilor riverane în calitate de amplasamente pentru cheiuri temporare.
Articolul 25 din Legea nr. 215/2011 privind frontiera de stat permite desfășurarea activităților economice în fâșia de protecție, însă normele nu sunt aplicate uniform de instituțiile subordonate.
Impactul economic și importanța strategică a unui chei provizoriu la Câșlița-Prut
Deschiderea unui chei provizoriu la Câșlița-Prut ar însemna creșterea capacității de export a Republicii Moldova, reducerea costurilor logistice și adaptarea mai rapidă la perturbările regionale, inclusiv cele generate de războiul din Ucraina.
Proiectul este considerat fezabil și pregătit pentru lansare. În prezent, însă, niciun chei temporar nu funcționează pe Prut sau Nistru.
Pe de altă parte, transportul fluvial este unul dintre cele mai eficiente și avantajoase moduri de transport, susținut intens în Uniunea Europeană pentru reducerea emisiilor și integrarea în lanțurile logistice internaționale.
Moldova nu valorifică acest potențial, deși condițiile tehnice permit intervenții graduale.
Fluviul Nistru rămâne inaccesibil navigației din cauza conflictului din Ucraina, însă strategiile naționale – Strategia de Mobilitate 2030 și Conceptul de dezvoltare a transportului naval intern – prevăd valorificarea lui atunci când situația geopolitică o va permite.
Prutul – potențial imediat accesibil
Râul Prut prezintă posibilitatea reactivării rapide a transportului naval, fără lucrări extinse de dragare, doar prin intervenții în zonele critice. Mediul privat este dispus să investească, iar agenții economici pot efectua lucrările cu resurse proprii.
Totodată, pot fi amenajate cu rapiditate cheiuri temporare folosind pontoane de acostare, fără construcții hidrotehnice complexe. Astfel de soluții se încadrează în obiectivele naționale de mobilitate durabilă și multimodalitate.
Portul Giurgiulești. Lipsa integrării logistice
Portul Giurgiulești, singurul port maritim al țării, este utilizat aproape exclusiv pentru import și export direct. Nu este valorificat rolul său potențial de nod logistic pentru transferul mărfurilor către nave fluviale mici, ceea ce limitează conectarea Republicii Moldova la rețelele regionale de transport.
Integrarea Prutului în circuitul logistic ar reduce dependența de transportul rutier și ar aduce țara mai aproape de modelele europene de transport verde.
În registrele naționale figurează 63 de nave care nu pot fi operate din cauza stării tehnice și 651 de nave înregistrate din 2003 până în prezent, dintre care 588 utilizate anterior în voiaje internaționale.
Astăzi, niciun operator din Republica Moldova nu mai exploatează nave fluviale în trafic internațional, fapt ce evidențiază un potențial logistic nevalorificat.
Un proiect suspendat, dar nu abandonat
La finalul anului 2025, cheiurile temporare rămân într-o etapă de suspendare, în lipsa unei coordonări interinstituționale ferme.
Sectorul agricol și exportatorii suportă costuri logistice ridicate, iar diversificarea serviciilor portuare este limitată.
Totuși, deblocarea proiectului ar crea premise pentru relansarea navigației fluviale, investiții în flotă și creșterea competitivității exporturilor moldovenești.
Este un proces ce poate transforma Prutul într-o componentă funcțională a infrastructurii logistice naționale.
Comentarii