Oficial, pe piața petrolieră (import şi comercializare cu ridicata și cu amănuntul) din Republica Moldova activează circa 100 de companii. Aceasta ar însemna că ar trebui să avem o concurenţă acerbă. În realitate, jocurile în mare parte sunt făcute de 2-3 companii, controlate de grupuri petroliere străine, scrie Mold-street.
În condiţiile în care circa 99% din produsele petroliere le importăm, acest lucru nu ar trebui să ne surprindă. Or, cei mai mari importatori şi comercianţi sunt, de fapt, subsidiare ale unor grupuri petroliere globale sau regionale, care deţin şi zăcăminte, şi rafinării, şi reţele de distribuţie, adică sunt companii integrate vertical.
Mold-Street a documentat cine sunt principalii jucători pe piaţa petrolieră a Republicii Moldova, ce venituri şi profituri au obţinut ei în ultimii ani. Precizăm că, cifrele pentru anul 2019 lipsesc, deoarece încă nu au fost elaborate şi prezentate rapoartele anuale, așa că am utilizat în special date pentru anii 2014-2018.
Rușii și kazahii sunt lideri pieţii
Până în 2017, timp de aproape un sfert de veac, lider incontestabil al pieţei petroliere din Moldova a fost Lukoil Moldova, controlată de gigantul rus Lukoil prin subsidiara din Olanda – Lukoil Europe Holdings BC. Compania asigura circa o treime din importurile de produse petroliere și deține o rețea de 106 benzinării, trei baze de petroliere și un terminal de gaz lichefiat. Pe lângă acestea, stațiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto.
Poziţia de lider al pieței a fost „pierdută” în anul 2017, când Lukoil Moldova, deşi a avut vânzări în creștere cu circa 10%, ajungând la 4,2 miliarde de lei, a fost depăşită de Rompetrol Moldova, care a înregistrat în 2017 o creştere cu circa 950 milioane lei şi a ajuns la cifra de afaceri de 4,55 miliarde lei.
În 2018 competiţia dintre cele două companii a continuat, dar lider a rămas Rompetrol cu o cifră de afaceri de 5,19 miliarde lei, cu peste 70 de milioane lei mai mult decât Lukoil.
Rompetrol este controlată de KMG International, grup deţinut de KazMunayGas JSC, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan. Ea are o rețea de 85 benzinării, 61 de magazine aferente staţiilor Rompetrol, 61 de puncte distribuţie GPL auto, dar şi două depozite în Chişinău şi Giurgiuleşti. Datorită faptului că, din grup face parte şi Petromidia, cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei, Rompetrol a devenit cel mai important furnizor de produse petroliere din Moldova. Menţionăm că, în perioada 2014-2018, Rompetrol practic şi-a dublat cifra de afaceri.
Profituri în scădere
Dacă cifra de afaceri a crescut, profitul obținut de Rompetrol Moldova a fost în reducere: de la 110 milioane lei în 2015 la 38 de milioane lei în 2018. Adică de aproape 3 ori.
Şi profitul Lukoil Moldova a scăzut în această perioadă: de la aproape 140 milioane lei în 2015 la circa 39 milioane lei în 2018. Menţionăm că, împreună, cei doi operatori controlează mai mult de jumătate din piața petrolieră, iar potrivit unor surse chiar două treimi.
Al treilea operator de pe piaţă este Petrom Moldova, subsidiara grupului austriac OMV-Petrom. Până în anul 2014, Petrom Moldova era pe locul doi pe piaţă şi concura cu Lukoil, dar acum se afla la distanţă mare de lideri, cu o cifră de afaceri ce a oscilat în anii 2014-2018 în jurul cotei de două miliarde lei. Profitul companiei a crescut de la doar 5 milioane lei în 2015 la 41 de milioane lei în 2016, ca să scadă apoi la aproape 18 milioane lei – în 2018. Petrom Moldova a dezvoltat o reţea ce numără 81 de staţii de alimentare cu produse petroliere pe întreg teritoriul Republicii Moldova, la care se adaugă şi 78 de magazine.
Cine sunt operatorii locali: afaceri de familie
Urmează un grup de patru companii cu capital autohton, care în 2018 au avut venituri de 1,0-1,15 miliarde de lei. Astfel, pe locul patru se află Avante SRL, controlată de familia Chiriac (Grigore Chiriac – 50%, Vitalie Chiriac – 36,67% și Valeriu Chiriac – 13,33%). Deşi deţine doar câteva benzinării, Avante este unul dintre cei mai mari importatori comercianţi angro de produse petroliere.
Pe locul 5 se află Datario SRL, cunoscută după brandul Vento. Deţinută în prezent de fraţii Adrian Borş cu 60% şi Igor Borş cu 40%, compania fondată în 2015 a avut o evoluţie spectaculoasă, ajungând în 2018 la venituri de peste 1,1 miliarde lei. Rezultatul s-a datorat în mare parte faptului că ambii proprietari au lucrat anterior în funcţii de conducere în cadrul companiei Tirex-Petrol. 
Aici mai amintim că, Igor Borș a fost ţinut în arest timp de aproape 12 luni, în perioada martie 2018 – martie 2019, într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupţie. El şi avocaţii săi susţineau că cele întâmplate au fost de fapt un atac raider pus la cale de „oameni foarte serioși”, fără a specifica cine sunt aceştia. În prezent, sub brandul Vento sunt 74 de benzinării în toată ţară.
Şi o altă companie autohtonă, Vero-Nadina din Nisporeni, a înregistrat în ultimii ani o creştere spectaculoasă a veniturilor: de la circa 300 milioane lei în 2014 la peste un miliard de lei în 2018. Compania deţinută de Nadina Grigoraş şi Veronica Grigoraş (fiecare cu câte 50%) a obţinut un astfel de rezultat graţie activităţii de import, ea fiind unul din principalii importatori de produse petroliere.
Pe locul 7 se regăseşte Tirex-Petrol, altădată unul dintre primii trei jucători pe piaţă. Compania ce deţine o reţea de 76 de benzinării a înregistrat în perioada 2014-2018 o scădere de peste 40% a cifrei de afaceri: de la 1,7 miliarde lei în 2014 la mai puţin de un miliard de lei în 2018.
Una dintre cele mai mari companii petroliere și-a triplat profitul
În octombrie 2019, pachetul majoritar de acţiuni al Tirex-Petrol de 96%, deţinut anterior de compania elvețiană Mabanaft Moldova GmbH, a fost cumpărat de firma Estcon Construct din Ialoveni. Preţul a fost de circa 10 milioane euro.
Noii proprietari sunt Alec și Tatiana Ignat, care au promis că au un „plan de dezvoltare și expansiune a companiei, în special pe nișa comerțului cu amănuntul cu produse petroliere, dar și pe relansarea comerțului angro”.
Urmează Bemol Retail, controlată prin intermediul Easeur Holding BV din Olanda, de omul de afaceri azer Rafiq Aliyev. Bemol Retail deține o rețea de peste 40 de benzinării, iar în anul 2018 a avut o cifră de afaceri de 884 milioane de lei. Bemol Retail alături de Bemol Refinery şi Danube Logistics au făcut parte din acelaşi grup, care a semnat în 2004 un acord cu Guvernul Republicii Moldova şi urmau să dezvolte Portul Internaţional Giurgiuleşti, dar şi să construiască o rafinărie.
„Cetăţeanul” Transnistriei cu afaceri la Chişinău
Pe locul 9 se află compania Naftatrans SRL din Chişinău. Fondată în decembrie 2013, Naftatrans a reuşit în câţiva ani să ajungă la o cifră de afaceri de peste jumătate de miliard de lei. Compania este deţinută de Miroslav Scurtu din Râbniţa, care anterior a deţinut funcţii de conducere în departamentul vânzări la Lukoil Moldova. Curios este că, în 2009, Miroslav Scurtu a obţinut şi cetăţenia aşa-zisei rmn, păstrând-o şi pe cea a Republicii Moldova.
De altfel, în prezent şase companii din regiunea separatistă, inclusiv grupul Sheriff, deţin licenţe pentru importul şi comercializarea cu ridicata a produselor petroliere eliberate de ANRE.
Cu venituri de 357 milioane lei, încheie top 10 companii petroliere, Get Premium SRL, fondată de Veaceslav Ceban, care este și partener de afaceri cu fostul lider al liberalilor, Mihai Ghimpu, la compania Eurosim. Ultima deține o benzinărie la „Porțile Orașului” din Chişinău. La mică distanţă de Get Premium se află companiile Basapetrol, deţinută de Valentina Chironda, şi Gloria-Qvarc din Edineț, ce aparține deputatului democrat Oleg Sârbu.
Avem petrol și rafinărie
Mai adăugăm că, Moldova deţine şi ceva rezerve de petrol la Văleni, Cahul, dar extrage de acolo doar câteva mii de tone pe an, care sunt procesate la o mică rafinărie din Comrat. Deși mică, uzina este o unitate de producție modernă. Cu o capacitate de peste 50.000 de tone pe an, aceasta rămâne, deocamdată, singura întreprindere de profil care funcționează în țara noastră, dar nu la capacitatea sa maximă.
Din cauza costurilor mari la import, mica rafinărie lucrează pe baza petrolului extras din zăcământul de la Văleni, Cahul, și produce doar păcură și motorină – până la 10.000 tone pe an. Cantitatea reprezintă mai puțin de un procent din consumul de produse petroliere din Moldova și nu poate influența situația de pe piață.
De notat că, în pofida modei la automobile electrice sau hibrid, consumul de produse petroliere și în special de motorină (care este şi cea mai poluantă) este în creștere în Republica Moldova. Astfel, pe seama motorinei revine peste 72% din importul şi consumul de produse petroliere, în timp ce benzina are o cotă de doar 20%. Mai adăugăm că circa 99% din benzină şi peste 87% din motorină este importată din România.
Comentarii