Pe pieţele agro din capitală şi nu doar, indiferent de sezon, legumele şi verdeţurile sunt la mare căutare. Ardeiul gras este folosit de sute de ani în mâncăruri și salate, atât datorită gustului bun, dar și pentru că este plin de vitamine și alți nutrienți.
Agrobiznes a discutat cu o producătoare de ardei pentru a afla cum e să cultivi această cultură, cu ce probleme se confruntă şi dacă aceasta poate asigura și un profit.
Liubovi Bulai, din satul Răscăieţi, raionul Ştefan Vodă are o experiență de 20 de ani în producerea legumelor în sere, dar şi în câmp deschis.
„Avem o afacere de familie, creştem legume în Lunca Nistrului. Am iniţiat afacerea legumicolă în anul 1999, însă lucrurile s-au schimbat mult de atunci. Anul acesta am produs roşii, castraveţi, sfeclă roşie, varză târzie şi ardei. Cea mai mare suprafaţă a fost plantată cu ardei, 1,5 hectare. Procurăm seminţe din Ucraina, facem aşa tot timpul şi suntem mulţumiţi de calitate, iar preţul este mai mic. Am cumpărat 1,5 kilograme de seminţe de ardei pe care le-am semănat în seră şi am produs răsadul. Astfel, putem să fim mai timpuriu pe piaţă şi să vindem ardeiul cu un preţ mai bun. Soiurile alese au fost Atlanta, Antey şi Victoria ce oferă rezultate destul de bune. Am plantat utilizând scheme obişnuite în benzi, este mult mai ușor la irigare. Bolile şi dăunătorii nu crează probleme, respectăm asolamentul, aplicăm tratamente şi ne este mai ușor să protejăm cultura. Irigăm ardeiul, la fel ca şi restul legumelor, altfel nu obţinem calitatea cerută, însă la finele sezonului ajungem la cheltuieli mari”, a spus producătoarea.
Insuficienţa braţelor de muncă – problemă actuală şi pentru familia Bulai, care sunt nevoiţi să realizeze majoritatea lucrărilor singuri.
„Lucrările de îngrijire trebuie realizate manual, sau cu maşini performante. Satul a devenit pustiu, oamenii sunt plecaţi peste hotare şi nu avem suficiente braţe de muncă. La recoltare, avem nevoie de minim 6 persoane pe zi. Acesta este și motivul pentru care nu ne putem extinde, ar fi riscul prea mare. Mulţi producători de la noi din zonă abandonează afaceri profitabile, deoarece nu găsesc lucrători la sezon. Anul acesta, 12 fermieri din sat au plantat ardei, prea mulţi pentru regiunea noastră. Respectiv ne-a fost şi mai greu, preţul era mic, iar lucrători puţini”.
Vând legumele, inclusiv pe pieţele din Chişinău şi spun că preţul, de la an la an, este tot mai mic. Însă, sunt bucuroşi că pot asigura consumatorii cu legume proaspete şi gustoase.
„Tot timpul a fost o cultură profitabilă, în acest sezon însă, au fost prea mulţi producători. Vindem legumele atât în Chişinău, la piaţa agro, cât şi în Ştefan Vodă. Ardeiul în anul curent a avut un preţ mediu de 4 lei/kilogram. Am recoltat circa 40 de tone/hectar. Nu ştim ce cultură să alegem pentru anul viitor, probabil ceva ce ar putea fi recoltat mecanizat. Nu vrem să renunţăm la afacerea dată, însă legumicultura fără braţe de muncă, cred că nu poate exista”, a conchis Liubovi Bulai.
Chiar dacă cultivarea legumelor oferă profit sigur, sectorul ar putea fi în pericol din cauza cheltuielilor mult prea mari, insuficienţei braţelor de muncă şi preţurilor care sunt în scădere, de la an la an. Pentru a se menţine pe piaţă, unii producători sunt nevoiţi să adopteze practici şi tehnologii moderne de producere, dar maşinile performante ce ar uşura munca acestora, sunt încă prea scumpe pentru majoritatea legumicultorilor de la noi.
Comentarii