Spanacul are o perioadă scurtă de vegetație și rezistență bună la iernare. Astfel, este unul dintre primele produse legumicole obținute în câmp și o sursă importantă de vitamine și minerale.
În acest articol vom discuta mai multe despre cerințele la cultivarea spanacului și anume:
- Amplasarea culturii de spanac în asolament, soluri potrivite;
- Pregătirea terenului pentru cultura spanacului, fertilizarea;
- Când se seamănă spanacul, scheme de semănat;
- Lucrările de întreținere a culturii de spanac;
- Fertilizarea și irigarea spanacului;
- Recoltarea culturii de spanac.
Amplasarea culturii de spanac în asolament, soluri potrivite
Solurile recomandate pentru cultura spanacului sunt cele lutoase, luto-nisipoase sau chiar luto-argiloase, cu fertilitate mijlocie și pH de 6,5-7,5. Nu sunt recomandate solurile acide.
Spanacul de toamnă poate fi cultivat cu succes succesiv după varza de vară, castraveți timpurii, fasole, mazăre, cartofi timpurii.
După spanac, pot fi cultivate cu succes roșiile, ardeiul, vinetele, fasolele.
Pregătirea terenului pentru cultura spanacului, fertilizarea
Pentru cultura de spanac de toamnă și de iarnă se realizează dezmiriștirea culturii anterioare cu grapa cu discuri la 10-12 cm.
Se aplică îngrășăminte organice (20-30 de tone la hectar) și minerale în baza analizei solului (recomandate din norme generale sunt 300 kg superfosfat, 100 kg sare potasică) sub arătură adâncă de 25-28 cm.
Ulterior, se pregătește patul germinativ.
Pentru cultura de primăvară de spanac, după lucrările de bază, primăvara se face cât mai devreme graparea, fertilizarea cu 150 de kg sulfat de amoniu și 100 kg de sare potasică. Solul trebuie bine pregătit pentru a favoriza dezvoltarea culturii.
Semănatul spanacului – perioade, norme
Semințele de spanac germinează și la temperaturi de 2-3 grade Celsius (25-30 de zile), optime însă pentru germinare fiind cele de 20-25 de grade Celsius (5-6 zile).
Temperatura minimă de vegetație este de 4-5 grade Celsius, iar cea optimă de 15-20 de grade Celsius. Plantele pot rezista în câmp la temperaturi de până la -18…-20 de grade Celsius.
Semințele de spanac se seamănă direct în culturi de iarnă, culturi semănate primăvara și culturi de toamnă. Perioada recomandată pentru semănat este:
- 10 septembrie-10 octombrie pentru cultura de iarnă a spanacului;
- 20 februarie-15 martie pentru cultura de primăvară;
- 25 iulie-15 august pentru cultura de toamnă a spanacului.
Pe suprafețe mici, spanacul se seamănă la distanța de 12,5 cm cu norme de semințe mari, de 40-50 kg/ha.
Pe suprafețe mari, spanacul se seamănă la distanța între rânduri de 25-30 cm. Norma de semințe de spanac per hectar 17-20 kg. Pe terenuri modelate sunt recomandate schemele de 66+20+44+20 cm sau 66+20+34+20 cm, norma de semințe per hectar în acest caz fiind de 12-15 kilograme.
Adâncimea de semănat pentru spanac este de 3-4 cm.
Vezi și Cum se cultivă leușteanul. Vezi câteva sfaturi.
Lucrările de întreținere la cultura de spanac
Pentru întreținerea culturii se fac prașile manuale sau, la posibilitate, mecanice.
La respectarea densității de semănat, plantele nu necesită rărire. Dacă norma a fost depășită, spanacul se crește până la 3-4 frunze și ulterior se rărește, plantele rărite se pot da la consum.
Fertilizarea spanacului se face ținând cont de necesitățile culturii și analiza solului. Pentru o tonă de produs se consumă: 3,5-5 kg de azot, 1,6-3 kg de fosfor, 5,5 kg de potasiu, 2,1 kg de calciu și 0,6 kg de magneziu.
Este contraindicată fertilizarea excesivă cu azot. La doze de peste 200 kg/ha crește excesiv cantitatea de nitrați. Introducerea îngrășămintelor cu clor, reduce cantitatea de nitrați din frunze.
Fertilizarea suplimentară, pe lângă îngrășămintele de bază, se realizează primăvara la spanacul de iarnă, utilizându-se per hectar: 100 kg de azotat de amoniu sau 150 kg sulfat de amoniu și 50-80 kg sare potasică sau 200-250 kg de îngrășământ complex III.
Citește și despre Prazul – cerințe la cultivare. Recoltarea.
Irigarea spanacului
Umiditatea optimă în sol pentru cultura spanacului este de 75-80%. Seceta scade recolta de frunze și grăbește formarea tulpinilor florifere.
Cel mai des, se irigă spanacul de toamnă și de iarnă la răsărire (150-200 m3/ha), iar ulterior se aplică udări pe parcursul vegetației, urmărindu-se menținerea umidității solului la 75-80%.
Combaterea bolilor și dăunătorilor la spanac
Bolile des întâlnite la cultura spanacului sunt: mana și făinarea. În cazul manei, apar pete decolorate pe partea superioară și inferioară a frunzelor și prăfoase pe partea inferioară.
Pentru combatere se fac tratamente foliare cu produsele omologate, respectându-se, de obicei, un termen de pauză de 14 zile.
Dintre dăunători pot fi întâlniți păduchii verzi. Simptomele de atac se manifestă prin încrețirea și răsucirea frunzelor, pe partea inferioară pot fi observați adulții și larvele. Păduchii se combat prin tratamente foliare cu produse omologate.
Recoltarea spanacului
Recoltarea spanacului de iarnă poate începe în luna martie, la cel de primăvară în aprilie-mai, iar la spanacul de toamnă în septembrie-octombrie.
Se taie frunzele, acestea regenerându-se și se valorifică sau se recoltează spanacul tăindu-se sub colet. În funcție de vârstă, poate fi obținută o recoltă de spanac de 8-20 de tone.
Spanacul poate fi păstrat 5-7 zile pe parcursul a 1-5 grade Celsius și umiditatea atmosferică de 90-95%. Păstrarea la cald duce la sporirea conținutului de nitriți din frunze și la reducerea cantității de vitamina C.
Vezi și Cultivarea țelinii pentru rădăcini. Sfaturi utile.
Comentarii