La început de 2026, industria globală a strugurilor și a vinului trage linie după sezonul 2025, un an care a accelerat tranziția de la practici bazate pe rutină la decizii ghidate de date, și de la inputuri „clasice” la soluții biologice și sisteme integrate.
Schimbarea este alimentată simultan de costuri în creștere, climă instabilă și reglementări mai stricte, iar viticultura devine unul dintre cele mai rapide sectoare în adoptarea noilor tehnologii, arată un raport AgroPages.
Pentru viticultori, 2025 a însemnat tranziția de la decizii luate „după ochi” la intervenții tot mai bine calibrate. Pentru furnizorii din upstream – distribuitori, producători de inputuri și servicii – a fost anul în care portofoliile clasice au început să fie presate de cererea pentru soluții integrate, consultanță și management de risc.
1) Digitalizarea a devenit infrastructură: de la management aproximativ la precizie reală
Unul dintre cele mai importante semnale ale lui 2025 este că instrumentele digitale nu mai sunt un „nice to have”. În viticultură, ele devin infrastructură operațională, folosită pentru recomandări de protecție, nutriție și irigare, cu un nivel de granularitate care până recent era greu de imaginat.
Se conturează un model nou: producătorii nu mai cumpără doar produse, ci caută prescripții când să intervină, cu ce, în ce doză și în ce fereastră de risc. Iar acest lucru împinge piața către servicii, modele de predicție și pachete complete de management.
În paralel, echipamentele inteligente au accelerat: dronele și soluțiile automatizate de irigare apar tot mai des în strategia fermelor care vor să reducă dependența de forța de muncă și să își crească viteza de reacție în sezon.
2) Protecția plantelor: 2025 a confirmat ascensiunea biologicelor
Dacă în anii anteriori biologicele erau tratate ca un segment în creștere, 2025 a fost anul în care ele au început să se așeze în centrul strategiei, mai ales în piețele unde reglementările devin tot mai restrictive.
În Europa, presiunea asupra produselor tradiționale, inclusiv pe baza substanțelor cu profil tot mai contestat, a creat spațiu pentru alternative biologice și biostimulente. În același timp, rezistența la substanțe active consacrate a crescut nevoia de programe mai sofisticate, cu rotații și combinații gândite pe termen lung.
În viticultură, adoptarea biologicelor nu este o decizie de imagine sau de conformare, ci una tehnică: produse care pot controla boli fără să creeze efecte nedorite asupra fermentației și fără să pună presiune suplimentară pe calitatea vinului.
3) Chimia nu dispare – se reinventează
O parte importantă a lui 2025 este și faptul că piața nu se împarte simplist între „chimic” și „bio”. În realitate, chimia rămâne relevantă, dar este împinsă să evolueze: formulări modernizate, performanță mai bună în condiții de stres climatic și produse mai compatibile cu programe de tip IPM.
Modelul care se conturează pentru 2026 este unul mixt: biologicele conduc, iar chimia susține în ferestrele critice, în condiții de presiune ridicată și în strategii de rezistență bine gestionate.
4) RNAi: 2025 a deschis ușa către următoarea generație de protecție
În 2025, soluțiile bazate pe RNA interference (RNAi) au intrat mai vizibil în zona de reglementare și atenție strategică.
Este încă un segment emergent, dar direcția este importantă: produse cu specificitate ridicată și un profil de siguranță care poate schimba modul în care sunt gândite programele de combatere.
5) Solul și apa: din „suport tehnic” în avantaj competitiv
În 2025, instabilitatea climatică a împins tot mai multe ferme să trateze apa și solul ca active strategice, nu ca variabile „de fundal”. Soluțiile de conservare a apei, reducerea eroziunii și îmbunătățirea structurii solului devin tot mai importante, iar investițiile în acest segment cresc.
În același timp, se vede o mutare de paradigmă: de la indicatori chimici ai solului la funcționalitate biologică, inclusiv prin produse bazate pe microbiom, diagnoză și recomandări personalizate.
Este o zonă cu potențial major pentru furnizori în 2026: pachete integrate care combină analiză, produs și monitorizare.
6) Genetica și ameliorarea: rezistența devine decizie economică
Un alt punct de inflexiune în 2025 este creșterea interesului pentru genetică și ameliorare asistată de genomică. Pe termen mediu, soiurile mai rezistente la boli și stres pot reduce semnificativ presiunea pe tratamente și pot stabiliza producția.
7) Piețe diferite, aceeași tendință: mai multă precizie, mai multă biologie
Sezonul 2025 a arătat că ritmul diferă pe regiuni, dar direcția este comună:
- Europa: reglementări stricte, presiune pe soluții tradiționale, adopție rapidă de biologice și digital;
- America de Nord: cerere ridicată pentru tehnologii conforme și soluții care reduc dependența de muncă manuală;
- America de Sud: ajustări de reglementare și spațiu pentru inovații, inclusiv în zona RNAi;
- Asia-Pacific: încă puternic ancorată în chimie performantă, dar cu adopție accelerată pentru digital și biologice.
Concluzie: 2025 a schimbat așteptările. 2026 va schimba standardele
2025 rămâne anul în care viticultura a trecut de la experiment la implementare: digitalizarea a devenit infrastructură, biologicele au câștigat masă critică, iar managementul solului și al apei a urcat în topul priorităților.
Nu mai câștigă cei care vând „produse”, ci cei care livrează sisteme, consultanță și rezultate măsurabile. Iar în viticultură, această schimbare este deja în curs – cu impact direct asupra costurilor, riscului și profitabilității.
Comentarii