Primăverile din ultimii ani devin tot mai greu de anticipat, iar acest lucru se resimte direct în livezile de nucifere.
Oscilațiile de temperatură, episoadele de îngheț târziu sau perioadele cu umiditate excesivă schimbă evoluția culturilor și obligă fermierii să-și ajusteze intervențiile din teren.
Deși nucul, alunul și migdalul sunt adesea abordate împreună ca specii nucifere, fiecare reacționează diferit la aceste schimbări.
Din punct de vedere tehnic, diferențele dintre specii devin evidente când vorbim de pragurile critice de temperatură.
Dacă nucul poate rezista în repaus până la aproximativ -20°C, în vegetație devine sensibil deja la -2°C.
La alun, rezistența la ger este și mai ridicată în iarnă, dar faza de înflorire rămâne vulnerabilă la temperaturi negative ușoare.
În cazul migdalului, situația este și mai delicată, florile pot fi compromise la -2°C, iar fructele abia formate chiar sub -1,5°C.
Nucul, vulnerabil la primăveri umede
Nucul este considerat o specie relativ rezistentă la înghețurile târzii, datorită pornirii mai întârziate în vegetație.
În practică însă, primăverile instabile aduc alte tipuri de riscuri.
În anii cu precipitații frecvente și temperaturi moderate, presiunea de bacterioză crește semnificativ.
Infecțiile apar ușor pe lăstarii tineri și pot afecta atât frunzele, cât și fructele în formare.
În același timp, perioadele de răcire după pornirea în vegetație pot provoca stres suplimentar, chiar și fără înghețuri severe.
Astfel, principala provocare pentru nuc în această perioadă este combinația dintre umiditate ridicată și variațiile de temperatură.
Alunul, sensibil la dereglarea înfloririi
La alun, una dintre cele mai sensibile etape este înflorirea, care are loc foarte devreme, uneori încă din lunile de iarnă.
Oscilațiile de temperatură afectează direct procesul de polenizare.
Polenul își poate pierde viabilitatea, iar condițiile de vânt sau aer uscat pot influența negativ receptivitatea florilor feminine.
Chiar și în lipsa unor fenomene extreme, aceste dereglări duc la o legare mai slabă a fructelor, cu impact direct asupra producției.
Migdalul, cel mai expus riscurilor de primăvară
Dintre cele trei specii, migdalul rămâne cel mai vulnerabil.
Înflorirea foarte timpurie îl expune direct înghețurilor târzii, care pot compromite rapid producția.
Perioadele de încălzire timpurie, urmate de reveniri bruște ale frigului, au devenit tot mai frecvente.
Acestea determină o pornire accelerată în vegetație, urmată de pierderi semnificative în cazul temperaturilor negative.
Din acest motiv, migdalul este considerat o cultură sensibilă, iar rezultatele diferă mult de la un an la altul.
Element comun: nevoia de adaptare
Chiar dacă reacțiile diferă de la o specie la alta, lucrările de primăvară trebuie corelate cu condițiile reale din teren, prin monitorizarea temperaturilor, a umidității și a stării culturii.
Alegerea soiurilor, diversificarea plantațiilor și utilizarea unor tehnologii potrivite pot reduce o parte din riscuri.
În aceste condiții, tehnologia de cultură în livezile nucifere se ajustează treptat, iar intervențiile se adaptează în funcție de evoluția vremii.
Măsuri de adaptare în livezi de nucifere:
- monitorizarea zilnică a temperaturilor minime în livadă;
- corelarea tratamentelor fitosanitare cu fenofaza, nu cu data calendaristică;
- fertilizarea fracționată, pentru a evita stimularea excesivă a vegetației timpurii;
- tăieri de întreținere mai prudente în anii cu risc de îngheț.
Soluții pentru protecție pe termen lung
Pentru a reduce pierderile cauzate de înghețurile târzii există soluții de protecție activă, printre care:
- sisteme de aspersiune anti-îngheț, eficiente, dar cu investiții ridicate;
- ventilatoare anti-inversiune, în livezile intensive;
- fumigație controlată în nopțile cu risc critic;
- produse anti-stres aplicate foliar, cu rol complementar.
De asemenea, alegerea soiurilor cu pornire mai tardivă în vegetație este o metodă bună de reducere a riscului climatic.
Aceste instrumente schimbă modul în care este gestionată o livadă, mutând accentul de la reacție la prevenție.
Acest articol este elaborat de Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală în cadrul proiectului PROGRESS, finanțat de Guvernul Germaniei și implementat de către consorțiul de organizații condus de Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH, în parteneriat cu European Business Association (EBA) Moldova, IEF, OECD și RECC.
Comentarii