‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
miercuri, 22 mai, 2024
14.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleDe ce se ofilesc frunzele la tomate în solar, seră: 7 cauze

De ce se ofilesc frunzele la tomate în solar, seră: 7 cauze

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Dacă frunzele roșiilor se ofilesc, cauze ale fenomenului pot fi multiple – de la boli grave până la o insuficiență banală de apă. Este important să nu ignorăm niciun simptom, pentru a nu rata apariția unei boli periculoase și pentru a nu pierde din recolta prețioasă.

Cauzele ofilirii frunzelor la tomate

Pe lângă tradiționala insuficientă de apă, dacă o plantă adultă se ofilește, este posibil să îi lipsească nutrienții. Bolile sunt, de asemenea, cauze frecvente ale ofilirii. Roșiile sunt adesea afectate de ofilirea produsă de fuzarioză (Fusarium oxysporium f. sp. Lycopersici).

Dacă motivul ofilirii este mana (Phytophthora infestans) sau o altă ciupercă, aceste boli pot fi recunoscute nu numai prin faptul că frunzele se ofilesc direct pe plantă, ci și prin petele cafenii sau albe de obicei prezente pe tulpini și fructe.

În căutarea răspunsurilor la întrebarea „De ce planta se ofilește și moare?”, ar trebui să acordați atenție și fertilizărilor. Îngălbenirea și ofilirea frunzelor poate avea loc în absența diferitor oligoelemente.

Totodată, prezența unor dăunători ar putea provoca ofilirea frunzelor. Mai multe detalii despre aceste cauze, găsiți în continuare:

7 motive ce pot provoca ofilirea frunzelor la tomate

1. Irigarea incorectă

În cazul tomatelor, este important să nu realizăm udările seara, recomandată fiind udarea la rădăcină, pe suprafețe ce permit, prin picurare. În teren protejat, irigarea trebuie să fie moderată, direct la sol, iar în câmp deschis este necesar să protejați tomatele de ploi îndelungate.

‹ adv ›

Până înflorește, planta trebuie udată câte puțin o dată la 3-4 zile, iar când fructele sunt deja în faza de coacere, se udă din abundență o dată sau maxim de două ori pe săptămână.

Tomatele cresc şi rodesc în condiţii de umiditate înaltă a solului (70–80% din capacitatea maximă pentru apă a solului) şi de umiditate redusă a aerului, de 45–55%, umiditatea sporită fiind asociată cu riscul dezvoltării bolilor.

Tomatele semănate direct în câmp sunt mai puţin pretenţioase faţă de umezeală, spre deosebire de cele plantate prin răsad.

‹ adv ›

Perioadele critice pentru apă pentru plantele de tomate corespund cu următoarele faze de creştere şi dezvoltare: prinderea răsadului în sol, până la şi în perioada de fructificare.

Norme orientative de irigare a tomatelor prin picurare (acestea pot fi diferite în funcție de situația din câmp, de aceea importantă e monitorizarea permanentă a umidității solului):

Citiți mai multe despre Irigarea roșiilor și castraveților – sfaturi.

2. Lipsa luminii și aerisirea slabă

După ce solul a fost udat, este necesară aerisirea solarului. De asemenea, tomatele nu tolerează umbrirea. Asigurați-vă, că fiecare plantă primește suficientă lumină, că solarul sau sera este plasat într-o zonă însorită și plantele nu sunt plantate prea des.

3. Plantele se pot usca din cauza supraîncălzirii

Pe de altă parte, nu ar trebui să considerăm normale nici zilele prea însorite. În cazul razelor puternice, în unele zone este recomandată utilizarea plasei de umbrire, care, în ciuda costurilor, este mult mai eficientă decât metodele tradiționale de reducere a luminii.

Mulți mici grădinari văruiesc acoperișul solarului, iar în interior sunt plasate butoaie deschise de apă.

În cazul serelor, precum am menționat, sunt recomandate plase de umbrire, cele mai indicate ar fi plasele de culoare albă.

V-ar putea fi util articolul despre Cum se construiește o seră/un solar – 8 sfaturi importante.

4. Insuficiența de nutrienți

Frunzele tomatelor se pot ofili din lipsa de:

  • azot;
  • bor;
  • calciu;
  • magneziu.

Soluția optimă sunt îngrășămintele complexe adaptate necesităților fiecărei plante. Acestea pot fi achiziționate din magazinele de profil.

5. Ofilirea sau fuzarioza tomatelor

Precum am menționat, o cauză periculoasă a ofilirii tomatelor este fuzarioza – o ciupercă care se formează la rădăcină și se răspândește treptat pe întreaga plantă. Ea trăiește în sol. Boala începe cu veștezirea și apoi moartea frunzelor și lăstarilor inferiori.

Puteți confunda primele semne de fuzarioză cu alte boli sau cu lipsa de umiditate, din cauza ofilirii frunzelor de tomate.

Această boală este frecventă în special în spații protejate, deoarece agentul patogen iubește căldura și umiditatea. De obicei, agentul cauzal al fuzariozei, ciuperca, trece la roșii de la cartof.

În solarii şi sere, în condiţii favorabile atacului, plantele afectate pot rămâne pipernicite, apoi se ofilesc rapid, fructele păstrându-şi culoarea normală verde. 

Pe secţiuni, în partea de jos a plantelor apare un puf alb-suriu, care mai târziu duce la brunificarea pereţilor vaselor conducătoare şi uscarea plantelor. 

În solarii şi sere, în condiţii favorabile atacului, plantele se ofilesc rapid, fructele păstrându-şi culoarea normală verde. 

Unele plante se usucă încet și pot rămâne vii până la sfârșitul recoltării.

În timpul perioadei de vegetaţie, la culturile din spaţii protejate se pot aplica tratamente la sol, în jurul bazei tulpinii, cu produse pe bază de Bacillus subtilis 26 D, pulbere (titrul – nu mai puţin de 2 mlrd. celule/g). 

Pentru prevenire este recomandată umectarea seminţelor timp de 1-2 ore (1,5 g/kg seminţe), iar al II-lea tratament – înmuierea în soluţie a rădăcinilor răsadului timp de 1-2 ore înainte de plantare, cu norma de consum de 20 g/10 l apă.

Este recomandată popularea solului cu bacili de fân sau Trichoderma.

Detalii despre Fuzarioza la tomate – 15 sfaturi pentru o cultură sănătoasă.

6. Mana tomatelor sau Phytophthora infestans

O altă ciupercă periculoasă cu o evoluție rapidă a bolii este mana.

Atacul se iniţiază, de regulă, la locul de inserţie al pedunculului sub forma unor pete mari, brun-olivacee, care se măresc cu rapiditate, devin brune şi cuprind în scurt timp fructele în totalitate. 

Condiţiile favorabile de răspândire – temperaturi minime de 15-18°C şi optime de 21-23°C şi umiditate peste 90%.

Mana se răspândește prin plante înghesuite, resturi vegetale infectate, prin sămânță infectată și în condiții de irigare pe timp răcoros. 

Răspândirea manei poate fi evitată prin:

  • strângerea resturilor infectate de la cultura precedentă;
  • plantarea răsadului sănătos; 
  • evitarea excesului de umiditate.

Primul tratament profilactic cu fungicide se execută la încheierea rândurilor şi în cazul unui foliaj abundent

Tratamentele se fac cu diferite produse chimice, inclusiv oxiclorură de cupru, sulfat de cupru neutralizat cu hidroxid de calciu sau sulfat de cupru tribazic.

Citește mai multe despre Mana la tomate – 10 reguli pentru a o preveni. Tratamente.

7. Daune produse de insecte, cum ar fi afidele, musculița albă, acarienii

Plantele de roșii se pot ofili și din cauza atacului dăunătorilor:

  • afidele (sug sucul);
  • musculița albă (se hrănește și cu suc, iar în resturile sale cresc ciuperci);
  • acarienii (de obicei, colonizează lăstarii și frunzele inferioare).

Citiți mai multe despre Top 5 dăunători în solar/seră și cum scăpăm de ei.

Afidele

În ciuda dimensiunii lor mici, afidele sunt dăunători destul de periculoși pentru culturile legumicole. O femelă poate popula sera cu multe generații, formată de mii de larve și adulți.

Plantele slăbite sunt susceptibile la boli virale. Chiar dacă culturile nu mor după invazia afidelor, rezultatul va fi în continuare deplorabil – puteți uita de o recoltă bogată.

În cazuri avansate, va trebui să recurgeți la ajutorul bioinsecticidelor și al substanțelor chimice (de exemplu produse ce conțin drept substanță activă oxamil, sulfoxaflor, flupiradifuron, piretrin+ulei de rapiță sunt eficiente).

Musculița albă

Musculița albă este o insectă de până la 3 mm lungime, care arată ca o molie mică, preferă să se ascundă pe partea inferioară a frunzelor, unde își înmulțește larvele mâncăcioase.

Important! Musculița albă este și vector de transmitere a mai multor boli (virusuri).

Prezența musculiței albe poate fi recunoscută după petele albicioase de pe frunze, răsucirea, îngălbenirea lor și ofilirea lăstarilor.

Pentru a preveni dezvoltarea musculițelor albe, merită să dezinfectați anual solul din solar/seră și să-l înghețați iarna prin deschiderea ușilor și a orificiilor de ventilație.

Scăpați la timp de buruieni, pentru că pot deveni un teren de reproducere pentru dăunători. Utilizați plase antiinsecte pentru a reduce pătrunderea insectelor în solar. Folosiți capcane lipicioase de culoare galbenă, ce atrag musculițele.

Păianjenii prădători Amblyseius swiskii și Amblyseius montdorensis consumă ouăle musculiței și reduc esențial populația dăunătorului.

Încercați să utilizați metode populare de luptă, dacă suprafața afectată e mică: spălați larvele de musculițe albe de pe frunze cu apă cu săpun sau pulverizați cu o infuzie de usturoi, iar dacă e suprafața mare, culturile vor trebui tratate cu insecticide (de exemplu aplicați produse ce conțin substanța activă deltametrin, piriproxifen, ulei de portocale, acibenzolar-s-metil+ciantraniliprol, Paecilomyces fumosoroseus tulpina FE 9901, oxamil).

Detalii despre Musculița albă de seră – dăunător de temut la legume.

Acarianul roșu comun

Acarianul roșu comun (Tetranychus urticae) este cel mai mic dușman printre dăunătorii legumelor, dar daunele aduse de el sunt mari. Dăunătorului îi place mult aerul uscat, așa că adesea se instalează în plantații dense care sunt udate neregulat. 

Prin urmare, este posibil să se prevină apariția păianjenului într-o seră prin ajustarea regimului de irigare și creșterea umidității (umiditatea relativă a aerului de peste 70%), precum și prin îndepărtarea în timp util a frunzelor uscate și deteriorate.

Afânarea solului și plivitul vă vor ajuta în lupta cu dăunătorul.

În cazul unui atac puternic, plantele afectate trebuie tratate cu acaricide (produse ce conțin substanța activă acequinocil, ulei de parafină, abamectin) sau de adus în seră un inamic natural – unul dintre acarienii prădători din familia Phytoseiidae.

Norme generale de prevenire a ofilirii tomatelor în seră, solar

  • Dezinfectați pereții și suprafețele serii toamna sau primăvara.
  • Respectați rotația culturilor.
  • Îmbunătățiți fluxul de aer. Ventilați sera, solarul în mod regulat și bine pentru a preveni umiditatea ridicată.
  • Realizați copilitul lăstarilor la roșii.
  • Înlăturați frunzele de jos, ce sunt în contact cu solul pentru a evita răspândirea bolilor.
  • Mulciți solul în jurul plantei. Acest lucru va ajuta la prevenirea pătrunderii agenților patogeni din sol pe frunze.
  • Înlocuiți substratul înainte de începerea noului sezon (stratul superior, 5-12 cm) sau schimbați locul solarului. Apoi, solul poate fi afânat și udat cu apă fiartă cu adaos de sulfat de cupru sau mangan.
  • Realizați dezinfecția substratului, solului. Detalii despre Dezinfecția solului în solar și sere – sfaturi utile.
  • Respectați densitatea plantelor. Este important să nu plantați mai mult de 4 plante pe 1 mp, cu excepția unor soiuri adaptate acestor densități.
  • Aplicați îngrășămintele în mod regulat.
  • Respectați rotația culturilor.
  • Aerați solul periodic prin afânare.

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›