De la rudimentare mori de vânt la moderne turbine eoliene. Până astăzi este folosit același principiu străvechi de rotire a elicelor și transformare a energiei vântului în electricitate. Deși este o sursă regenerabilă cu mare potențial, vântul e încă puțin folosit de vecinii de la Marea Neagră – Moldova, Georgia și Ucraina.
Georgia: mari investiții pentru mai multă energie
Șase turbine ne apar, rând pe rând, în fața ochilor, de îndată ce trecem de Gori, un oraș aflat la o oră distanță de Tbilisi, capitala Georgiei. Oprim la traseu, unde un bărbat și-a improvizat o tarabă și vinde legume. Îl întrebăm cum putem să ajungem la eoliene. Bănuiește că nu suntem de-ai locului, căci pe aici cu toții cunosc drumul de țară construit spre primul parc eolian georgian.
Vântul suflă puternic la Gori, platoul fiind parte a munților Kvernaki, la o altitudine de 824 m-872 m. Specialiștii spun că este printre locurile cu cel mai mare potențial eolian în Georgia. Cu o capacitate totală de peste 20 MW anual, parcul eolian a fost pus în funcțiune în decembrie 2016, fiind un proiect al Fondului Georgian de Dezvoltare a Energiei, finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD). Un parteneriat important pentru creșterea producției de energie regenerabilă în Georgia și reducerea dependenței de importurile de energie, în special pe timpul iernii.
Pentru cele șase turbine, aranjate pe direcția nord-sud, a fost alocată o suprafață de 25 ha de teren, majoritatea din posesia statului. Totuși, potențialul energetic al teritoriului permite creșterea capacității instalate până la 150 MW, adică instalarea a încă vreo 35 de turbine de aceeași capacitate – 3.45MW fiecare.
Energia electrică produsă de cele șase turbine este monitorizată de personalul parcului eolian, format din specialiștii companiei VESTAS, dar și de personal selectat din localitățile adiacente.
Zurab Samharadze este inginer la noul parc eolian lucrează aici de la începutul construcției. Deschiderea staţiei eoliene i-a asigurat un loc de muncă alături de casă, de familie, căci locuieşte chiar în satul vecin. Şi-au asigurat un venit stabil şi paznicii de la blocul administrativ al parcului eolian – şi ei trăiesc în apropiere.
„Aici, cât vedeți cu ochii era loc gol, nici drum nu era. Doar spre turnul televiziunii se circula uneori. Localnicii care aduceau vitele la păscut se temeau de lupii care bântuiau pe aici. Acum, avem și drum, și loc de muncă, și energie”, accentuează cu mândrie Zurab.
Actualmente, Fondul Georgian de Dezvoltare a Energiei mai are planificată construirea altor trei noi parcuri eoliene. Acestea vor fi amplasate în satul Nigoza, municipalitatea Kaspi (până în 50 MW), în Sachkhere (120 MW) și în municipiul Zestafoni (150 MW).
Tornike Kazarashivili, președintele al Consiliului de Administrație „Parcul Eolian Quartli” spune că Instalația generează 88 milioane de kWh de energie electrică, ceea ce este suficient pentru a furniza cu energie pentru aproximativ 18-20 de mii de familii.
Conform datelor Ministerului Energiei din Georgia, țara are un potențial semnificativ pentru energia eoliană cu o capacitate medie anuală estimată la 4 miliarde kWh.
Moldova: Energie eoliană populară, dar insuficient susținută
Cu trei ani mai devreme decât în Georgia, la nordul R. Moldova, apare prima turbină eoliană. Montată pe un câmp agricol al satului Brătușeni, Edineț, turbina a fost conectată la rețea în aprilie 2013 și produce zilnic 1 100 KW energie. Investiția este una privată, cu valoarea de 8,5 mln. lei MDL (echivalentul a 500 000 euro). Anual turbina produce 1,5 mln. kwh de energie electrică, livrată în rețeaua de distribuție regională – SA „RED Nord-Vest”.
După trei ore de mers de Chișinău, capitala R. Moldova, intrăm în raionul Edineț și observăm pe partea dreaptă măreața turbină. Aprecierea este subiectivă, evident, generată de noutatea unei asemenea priveliști în peisajul moldav. De fapt, instalația are o înălțime de 60 de metri și capacitatea de 1,3 MW.
Pe traseu, la doar câţiva km distanţă, vedem alte câteva turbine – două la ieșirea din orașul Cupcini, patru pe teritoriul fabricii de zahăr de la Cupcini, alte două la ieșirea din municipiul Edineț. În total, în acest raion sunt nouă turbine, toate investiții private, cu capacitate de 9,6 MW. Opt turbine eoliene au fost instalate anul trecut la Edineț, alte două sunt în proces de montare. Municipiul Edineț are 18 mii de locuitori, iar turbinele instalate deja produc cu 3 MW mai mult decât consumul energetic real.
Un pahar imens stă la baza unei noi turbine eoliene care va fi instalată la ieșirea din orașul Edineț. Ajungem lesne la echipa de muncitori – fundamentul viitoarei instalații este la vreo 300 metri de traseu. Terenul a fost delimitat din contul câmpul agricol alăturat, unde cresc roșii, ardei și vinete, iar muncitorii culeg ultima roadă din acest an.
Fiarele de oțel sunt legate manual, pentru ca ulterior la fundamentul viitoarei turbine să fie turnate monolit până la 20 tone de armătură. O echipă de muncitori moldoveni deja s-au specializat pe efectuarea unor astfel de lucrări.
Ilie Mitriniuc, director al companiei de construcție, spune că acum câțiva ani nu s-ar fi gândit la prestarea unor astfel de servicii – construcția fundațiilor pentru instalarea turbinelor. Astăzi, investitorii nu mai apelează la serviciile specialiștilor din străinătate, dar semnează contractele de instalate cu compania locală. Firma are la activ nouă fundamente pentru turbinele date în exploatare anul trecut și trei fundamente în construcție în acest an. Această stație eoliană va avea capacitatea de 1,6 MW.
Ecologistul Grigore Musteață, președintele ONG-ului local „Colaborare”, spune că interesul pentru energia eoliană, dar și alte tipuri de energie regenerabilă, se datorează campaniei de educare și informare pe care o desfășoară de mai mulți ani.
„Astăzi, Edineț ocupă locul întâi la producerea energiei verzi. Suntem mândri că am putut convinge oamenii să investească în acest domeniu. Astfel, reducem emisiile de CO2 în atmosfera și contribuim la îmbunătățirea calității vieții oamenilor”, remarcă Grigore Musteață.
Regretul ecologistului este lipsa unui tarif verde în R. Moldova. Astfel, agenții economici livrează energia eoliană la un preț mai mic decât cel de piață.
Totuși, nordul Moldovei nu dispune de potențialul eolian cel mai mare. Viteza medie anuală a vântului este cuprinsă între 6,5 și 8,0 m/s, condiții mai bune de vânt fiind la sud. O viteză a vântului mai mare de 8 m/s nu a fost identificată în R. Moldova. Potrivit specialiștilor, la acești parametri, sunt potrivite turbinele de clasa a III-a (viteza medie anuală 6,0-7,5 m/s), cu înălțimea turnului de 100 metri.
Expertul Ion Sobor, profesor universitar, Facultatea de Energetică a Universității Tehnice din Moldova, spune că situația în electroenergetică este la nivel critic în R. Moldova – producem doar 18% din consumul energetic și aproape 80% vine din auto-proclamata Republica Moldovenească Nistreană. Dacă se întâmplă că Transnistria stopează livrarea energiei electrice, ca urmare a înrăutățirii conflictului cu Chișinăul, Moldova poate rămâne fără energie. Iată de ce, dezvoltarea surselor de energie regenerabilă este o necesitate stringentă pentru R. Moldova.
„Cu regret, avem doar câteva turbinele instalate la nord, la mâna a doua și nu din ultimele generații. Se așteaptă că în 2018, după intrarea în vigoare a Legii privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile va fi anunțată prima licitație de stat. Nu se cunoaște care vor fi capacitățile aprobate de Guvern în total, pentru sursele regenerabile. Se vehiculează cifre de 150 MW sau mai puțin, dar aici intră toate tipurile – și eoliană, și fotovoltaică, și biogaz. O data ce legea va intra în vigoare, vor apărea investitori în domeniu”, este de părere conferențiarul universitar Ion Sobor.
Potrivit calculelor efectuate de experţi, în R. Moldova aria suprafeţelor cu potenţial eolian este de circa 1830 km2 – adică mai puţin de 6% din suprafaţa totală. Capacitate totală care poate fi instalată este de 9151 MW. Aceasta, însă, nu ar putea fi valorificată pentru că depăşeşte capacităţile tehnice ale sistemului electroenergetic şi consumul actual al R. Moldova.
Ucraina: Libertatea de a avea propria energie electrică
Deși meteorologii prognozaseră ploaie, am riscat a ieșit din Odessa spre regiunea Nikolaev, considerată o zonă cu potențial eolian ridicat în Ucraina.
Ne însoțea Victor Lopuhov, un tânăr inginer cu care ne-am întâlnit în Odessa. Pasionat de energiile regenerabile, vorbește cu entuziasm despre libertatea de a avea propria energie electrică, fără a te gândi că mâine-poimâine cineva te poate debranșa din interes geopolitic.
Acum vreo 15 ani, în dorința de a câștiga bani în plus, a acceptat propunerea unui cunoscut de a munci ca agent de promovare a panourilor solare. Nu știa nici o boabă despre ele, spunea pe de rost doar specificațiile trecute pe foaia volantă pe care o primise. „Evident ca nimeni nu vroia să cumpere de la un vânzător ca mine”, ne povestește Victor. Pentru a convinge oamenii, a decis să se informeze, să afle totul despre acest domeniu.
Astfel, a descoperit o nouă activitate, care l-a absorbit total. La scurt timp s-a aventurat să meșterească primul panou solar. Nu i-a reușit din prima, dar nu s-a dat bătut, iar peste un timp a început a presta și servicii de proiectare și construcție a panourilor solare. „Unii îmi spun inventator, alții entuziast, eu zic că sunt inginer-electronic”, spune tânărul. După mai bine de un deceniu, a decis să facă studii superioare în domeniu.
„Înainte de a fi instalată o turbină eoliană este măsurată puterea vântului, cu o antenă înaltă de o sută de metri. Pe parcursul unui an întreg se obțin date. Dacă acestea sunt pozitive, atunci stația eoliană este montată”, își continuă pledoaria Victor Lopuhov.
La vreo oră jumătate de mers, intrăm pe câmpurile satului Tuzly din raionul Berezan, regiunea Nicolaev. Norii se adună a ploaie – spre a justifica prognozele -, așa că ne grăbim să lansăm drona pentru a capta imagini cu cele cinci turbine eoliene. În mai puțin de o oră va cădea și amurgul, iar oamenii satului vor aprinde lumina în case. Energia lor este verde, generată de stația eoliană.
Tuzly are o populație de 920 persoane, iar construcția unui parc eolian pe moșia localității a făcut cunoscut satul. Cele cinci turbine cu capacitatea de 2,5 MW fiecare fac parte dintr-un proiect mai amplu, numit „Parcul eolian Oceakov”. Componentele echipamentului au fost realizate în Ucraina sub licența companiei germane Furlender Felbermayer Wind Logistics.
Președintele consiliul sătesc Tuzly, Igor Rogaliov, spune că interesul în construcția unui parc eolian în regiune a apărut acum mai bine de șapte ani. În 2010, după instalarea a 10 turbine la Oceakov, compania „Parcuri eoliene ale Ucrainei” venise cu propunerea extinderii proiectului la Tuzly. În august 2012, stația eoliană a fost dată în exploatare. Deși comunitatea se aștepta să obțină din start anumite beneficii, timp de patru ani nu au fost mari schimbări, ba chiar deloc, spune Igor Rogaliov.
Nu exista nici măcar un contract care să stipuleze relația dintre comunitate și investitor. Acum lucrurile s-au schimbat – a fost încheiat un parteneriat social pentru 25 de ani, satul beneficiind de construcția sistemului de aprovizionare cu apă, un proiect de iluminare stradală, amenajarea teritoriului din jurul cimitirului sătesc. Satul a devenit atractiv și pentru alți investitori, care și-au manifestat interesul de a instala un parc fotovoltaic pe terenurile necorespunzătoare pentru agricultură.
Capacitatea totală a proiectului „Parcul eolian Oceakov” este de 37,5 MW și include două centrale eoliene – 10 turbine în satul Dmitrievka din raionul Oceakov și 5 turbine în satul Tuzly din raionul Berezansk. În total, se planifică o capacitate de 375 MW a parcului eolian Oceakov, proiectul fiind în etapa de extindere, potrivit datelor de pe pagina web a companiei Furlender Felbermayer Wind Logistics.
Ucraina are un număr mare de zone cu potențial eolian ridicat – regiunile Mării Negre și Mării Azov, zonele carpatice, transcarpatice și Carpații inferiori, zonele înalte din Donbass (acum sub ocupația Federației Ruse) și Dnepropetrovsk. Astfel, inginerii ucraineni s-au specializat în proiectarea, construcția și exploatarea centralelor eoliene, iar companiile au deja experiență în producerea în serie a echipamentelor de energie eoliană. Dezvoltarea energie eoliene este sprijinită de Rada Supremă a Ucrainei, inclusiv prin tariful „verde”.
Experții spun că după doar șase-șapte luni de funcționare, o turbină eoliană va produce energia consumată la construcția și instalarea ei. O singură turbină eoliană va produce ulterior energie curată pentru următorii 25 de ani, cu un service de maxim de două ori pe an.
În 1996 a fost lansat un program de stat pentru construcția de stații eoliene. Potrivit Academiei Naționale de Științe din Ucraina, potențialul eolian este estimat la 30 TWh pe an, iar capacitatea totală a energiei eoliene ar putea ajunge la 16 GW până în 2030.
Securitatea energetică pentru vecinii de la Marea Neagră
Cu zero emisii de substanțe poluante, energia eoliană este nu doar o sursă energetică internă care poate contribui la reducerea importurilor, dar și o energie curată, fără gaze cu efect de seră. Energia eoliană, alături de alte tipuri de resurse regenerabile, reprezintă o sursă importantă de energie, chiar dacă, per ansamblu, contribuţia ei este mică. Este una dintre șansele care trebuie valorificate pentru a reduce dependența energetică externă a celor trei vecini de la Marea Neagră – Georgia, Moldova și Ucraina.
Autori: Lilia Curchi, Lucia Tăut, Ștefan Scorpan
Este o solutie pt mii de familii din RM,dar pacat ca 99% nh sint la curent despre eolice. Doresc si eu sa investesc in eolice avind cateva hectare chear pe un deal la 15 km de Chisinau.
Energia vantului,o tema foarte interesanta ,daca ar fi si energia statului de a informa tinerii,sa le dea curaj,solutii,ajutor pt a pirni pe acesta cale,si pe alte cai pozitive,producatoare,nu se vor urni plecand din tara.Putinii rsmasi au idei,dar n-au surse si nici sustinere.
adevărul este că energia eoliană nu are sens şi nu este rentabilă în Republica Moldova. Costurile de construcţie şi costurile reale de menţinere sunt prea mari în comparaţie cu energia generată. Chiar şi în ţările cu suprafeţe expuse vânturilor mai mari eolienele (nu toate) sunt aproape de pragul de rentabilitate în mare parte datorită subsidiilor din partea statului, şi datorită anumitor facilităţi.