Familia Dercaci: Vrem să cumpărăm o linie de uscare a prunelor pentru export și piața locală

„În 2017 am procurat un lot de pământ, care se află chiar în preajma casei noastre, iar un am mai târziu, am plantat primii pomi. Lotul pe care ne dezvoltăm noi afacerea, a fost dat moștenire unor tineri de la părinți. Aceștia au decis să îl vândă, pentru că nu erau pregătiți să-l prelucreze. Inițial ne-am gândit să facem sere. Dar până la urmă am decis să plantăm livadă de prun. Acestea le poți comercializa în stare proaspătă și în stare uscată, explică Emilian.

„Soțul face toate lucrurile în livadă, iar eu duc toată evidența, contabilitatea. Am studii în domeniu, am absolvit Universitatea Agrară în 1998. Dar e complicat, pentru că e foarte mare diferență între ceea ce am învățat și ce se cere acum. Mai am o prietenă, care mă ajută și împreună ne descurcăm”.

„Eu și soțul, când avem nevoie de brațe de muncă în plus, luăm zilieri. Avem și un fecior, are 20 de ani, care tot este pasionat de agricultură. După ce a susținut bacalaureatul, a plecat în Marea Britanie la muncă. A depus un proiect la ODIMM „Start pentru tineri”, a fost selectat printre beneficiari și a plecat ca să își adune un capital. El tot își dorește să planteze o livadă”.

„Eu am depus un dosar la ODIMM, Proiectul „Pare 1+1”, am reușit să obțin finanțare, iar banii i-am investit în procurarea utilajului agricol necesar pentru prelucrarea livezii. Sigur că soțul a fost nevoit să plece în Europa să adune bani. Deja cred că la bătrânețe o să ne stabilim acasă. El a fost la muncă în Marea Britanie, timp de șase ani. Practic toți banii pe care i-am investit în livadă au fost câștigați peste hotare. Jumătate de an era plecat și două luni era acasă, lângă noi. Eu peste hotare nu plec, pentru că sunt mama a trei copii”.

„Dificultățile se întâlnesc nu numai în agricultură, ele se întâlnesc în general în viață. Întotdeauna m-am străduit să trec peste obstacole, peste dificultăți. Participând la diferite seminare organizate de Universitatea Agrară și de Organizația Teritorială FARM de la Hîncești, am aflat diverse lucruri utile care mă ajută să depășesc mai ușor situațiile de criză”.

„A fost o experiență nouă pentru mine, am făcut cunoștință cu mulți tineri care au muncit peste hotare, dar s-au reîntors acasă. Am avut posibilitatea să facem schimb de experiențe și de telefoane. Și în sfârșit m-am întâlnit cu multe alte persoane care sunt membre FARM, care se dezvoltă în diferite sfere. Iar cel mai interesant pentru mine a fost să aflu despre tineri care se ocupă de creșterea peștilor”.

„Foarte mulți ne întreabă dacă planificăm să ne extindem în viitor. Sigur că dorim, dar trebuie finanțe. Vrem o linie de uscare a prunelor. Astfel, vom putea vinde și în stare proaspătă, dar și uscată. De asemenea, țelul nostru este să exportăm în Europa. Dacă nu reușim să o facem în țări mai îndepărtate, atunci măcar în România. În primăvara anului 2022, urmează să plantăm zmeur și căpșun pe o suprafață de 700 m2. Vrem de toate câte un pic. Pământ este, iar noi vom munci cât este nevoie”.

„În primul rând, trebuie să fie ambițioși. Iar dacă și-au propus ceva, să meargă până la final, să își îndeplinească obiectivele. Tinerii trebuie să rămână în țară, să se dezvolte acasă, să profite de pământul arabil pe care îl avem, este comoara noastră. Ei au acum multe posibilități, dar și capacități, lucrurile se dezvoltă rapid. Să fie curajoși, cu inițiativă de a crea ceva frumos, astfel încât să fie un exemplu pentru cei din jur. Să se conducă de expresia – bate la ușă și ți se va deschide, cere că ți se va da”.