Cele mai apreciate vinuri din România până în 1989, nelipsite de pe mesele împăraţilor din Viena, vinurile de Lechinţa, reapar pe piaţă. Numeroşi viticulturi români au accesat fonduri pentru reconversia viţei de vie, astfel că cel mai scump vin din România a fost produs din nou în cramele din Bistriţa-Năsăud, scrie Mediafax.
După un an dificil, cu numeroase furtuni, care au afectat cultura viţei de vie, viticultorii au reuşit să adune toţi strugurii de pe câmp şi lucrează de zor a pregătirea vinului pentru iarnă.
Programul de reconversie al viţei de vie a fost un ajutor nesperat pentru sătenii din Lechinţa care nu ar fi reuşit altfel să obţină fondurile necesare reînvierii unei vechi tradiţii a zonei – viticultura. An de an, din ce în ce mai mulţi localnici reuşesc, alături de investitori străini, să continue povestea „Vinului Împăraţilor”.
„Avem acum aproximativ 200 de hectare de plantaţie de viţa de vie nouă, toate realizate datorită programului de reconversie. Chiar dacă anul a fost unul cu intemperii şi via a fost afectată de gheaţă, eu spun că succesul este garantat. Maximul istoric pe care Lechinţa l-a avut, a fost undeva la 600 de hectare de vie, acum avem undeva la 33% faţă de perioada de dinainte 1989”, a povestit, pentru Mediafax, primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian.
Potrivit acestuia, cel mai scump vin din România a fost produs de Crama Liliac, celebrul Titan. Este un vin roşu de o calitate deosebită, produs în ediţie limitată, iar preţul pentru o sticlă a fost de 600 de roni (cca. 130 EUR). Şi celelalte vinuri de Lechinţa sunt scumpe, pentru că au o calitate deosebită şi, deşi au apărut recent pe piaţă, au fost premiate deja în Europa.
Primarul şi viticultorii se plâng de faptul că, deşi pământul este roditor, lipseşte forţa de muncă.
„Din păcate stăm destul de prost cu forţa de muncă. Şi din Lechinţa sunt plecaţi, după calculul făcut de noi, cam 25% din populaţie. Din păcate este plecată populaţia aptă de muncă. Viticultorii lucrează cu foarte mulţi oameni din comuna Matei, unde sunt foarte mulţi maghiari şi ei sunt ceva mai stabili decât românii. Ei pleacă mai puţin – o lună, două, la muncă prin Germania sau prin Spania, la muncile câmpului după care se întorc acasă. Românii s-au stabilit în ţările din vest şi vin rar acasă. Eu sper că încet, încet să înceapă să revin acasă pentru că e nevoie de ei în România” a mai spus primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian.
Adrian Botiş are, împreună cu soţia, peste 50 de hectare de viţă de vie. Este unul dintre puţinii localnici care s-a impus pe piaţă şi care au reuşit să facă profit din viticultură, după ce a accesat fonduri pe programul de reconversie al viţei de vie.
„Anul acesta suntem doar la 80 la sută producţie faţă de ce a fost anul trecut. Am avut o gheaţă puternică, în vară, şi un îngheţ în primăvară, dar este bine. Calitativ, suntem mai bine decât anul trecut. Nu m-am gândit niciodată să plec în străinătate. Atâta timp cât la Lechinţa putem să facem vie şi vin, nu plecăm. Este o bucurie că pe lângă investitorii străini am reuşit şi noi, cei de aici, să facem o cultură de viţă de vie, o cramă şi să producem singuri vinuri de o calitate deosebită. Producţia este anul acesta de 8 – 10 tone la hectar. Dacă Dumnezeu ne ajută, facem undeva la 80.000 – 100.000 de litri de vin”, a spus Adrian Botiş, primul localnic care a reuşit să înfiinţeze o vie, fără sprijinul străinilor.
În podgoriile din Lechinţa, viticultorii au replantat o parte din soiurile vechi cultivate aici în trecut, între care Riesling, Pinot Noir, Merlot, Neuburger, Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling şi Traminer.
Povestea vinurilor de la Lechinţa începe în secolul al XII-lea, când coloniştii germani au adus primii butaşi de vie în această zonă şi au trimis apoi vinurile la Viena, unde s-au bucurat de aprecierea Casei de Habsburg.
Vinul de la Lechinţa, de o aromă şi consistenţă deosebită, a căpătat denumirea de „Vinul Împăratului” pentru că se servea la masa imperială de la Viena.
Extrem de apreciat în întreaga lume, vinul de Lechinţa a dispărut după 1990, cele 600 de hectare de vie fiind abandonate în totalitate.
Din 2010 însă, cu sprijinul unor investitori străini, Lechinţa a reînceput să îşi regăsească locul pe piaţa vinului mondial.
Anul trecut, vinul de Lechinţa a fost cotat de site-urile de profil drept cel mai scump vin din România, fiind vorba despre o ediţie limitată, de doar 600 de sticle. Este vorba de vinul Titan, produs de crama Liliac.
Comentarii