Guvernul vrea să planteze 100 de ha de Miscanthus Giganteus 

Această idee năstrușnică are o istorie mai veche. Dat fiind faptul că în Republica Moldova nu s-au realizat careva evaluări exhaustive a potențialului bioenergetic în ansamblu și a culturilor energetice în parte, în calitate de director al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP), în 2014 am considerat oportun declanșarea unui ciclu de cercetări la culturile energetice pentru a da răspuns la multiplele provocări.
Inițial, în colaborare cu parteneri din cercetare din Marea Britanie ne-am propus drept scop fondarea unor loturi experimentale cu genotipuri de Micanthus , care vor servi ca bază pentru realizarea investigațiilor cu determinarea particularităților agrobiologice și parametri tehnologici de cultivare a genotipurilor de Miscanthus , în condiții de subasigurare cu apă şi alți factori de climă, și introducerii varietăților performante în cultură ca sursă de biomasă cu potențial sporit de energie.
Ulterior, o companie privată din Marea Britanie a venit cu inițiativă de a extinde suprafața cu hibrizi de Mischanthus, ce le aparțin cu drept de proprietate intelectuală, până la 100 -120 ha, pe terenurile aflate în gestiunea IGFPP (durată de exploatare a plantațiilor fiind de 20- 25 de ani). Dând de înțeles că sunt gata să acopere costurile pentru materialul săditor. Deoarece propunerile parvenite nici într-un fel nu se încadrau în activitatea institutului am explicat oamenilor de afaceri lipsa de perspectivă a unor astfel de discuții.
Pentru a evita eventualele probleme legislative, legate de alocarea terenului aflat în gestiunea statului, am propus partenerului britanic căutarea altor soluții în baza terenurilor private, asociaților producătoare de brichete și palete etc. Deplasându-ne pentru a lua cunoștință de pretabilitatea terenurilor (cca 150 mii ha) în lunca Prutului, de la Leova până la Cahul, care în viziunea mea sunt mai potrivite pentru înființarea culturilor energetice, inclusiv Miscanthus. În cadrul acelor discuții și întâlnirilor repetate cu conducerea companiei, la mine au apărut mai multe suspiciuni față de intențiile partenerilor străini.
Între timp, conducerea companiei a întreprins mai multe întâlniri la nivel de miniștri, agenții de stat, deschizând și o reprezentanță, care doar în baza înregistrării în Catalogul Soiurilor de Plante al Republicii Moldova, în detrimentul inovațiilor de valoare obținute în cadrul programelor de stat, a reușit să câștige în parteneriat cu SA Termoelectrica un proiect de transfer tehnologic ,,Integrarea plantei energetice Miscanthus în ciclul de producere a energiei termice în sistemele de termoficare centralizată”, finanțat din bugetul de stat. Fapt ce vorbește de la sine despre atitudinea și rolul științei în dezvoltarea economică a țării.
În contextul celor menționate vin cu o propunere față de Ministrul Infrastructurii și dezvoltării Regionale, Domnul Andrei Spânu și Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Domnul Vladimir Bolea, ca înainte de luarea deciziei de alocare a 100 hectare de teren aflate în gestiunea publică, să întreprindă o vizită la IGFPP și Grădina Botanică pentru a lua cunoștință de potențialul genotipurilor de Miscannthus aflate în curs de cercetare.

Această idee năstrușnică are o istorie mai veche. Dat fiind faptul că în Republica Moldova nu s-au realizat careva evaluări exhaustive a potențialului bioenergetic în ansamblu și a culturilor cu potențial energetice în parte. În calitate de director al Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor (IGFPP) am considerat oportun declanșarea unui ciclu de cercetări la culturile energetice pentru a da răspuns la multiplele provocări.
Inițial, în colaborare cu parteneri din cercetare din Marea Britanie ne-am propus drept scop fondarea unor loturi experimentale cu genotipuri de Micanthus spp., care vor servi ca bază pentru realizarea investigațiilor, determinarea particularităților agrobiologice și parametri tehnologici de cultivare a genotipurilor de Miscanthus spp., în condiții de subasigurare cu apă şi alți factori de climă, cu scopul introducerii în cultură ca sursă de biomasă cu potențial sporit de energie.
Ulterior, o companie privată din Marea Britanie a venit cu inițiativă de a extinde suprafața cu Mischanthus pe terenurile aflate în gestiunea IGFPP până la 100 -120 ha. Dând de înțeles că sunt gata să acopere costurile pentru materialul săditor. Deoarece propunerile parvenite nici într-un fel nu se încadrau în activitatea institutului nu au fost puse în discuție. Pentru a evita eventualele probleme juridice legate de alocarea terenului aflat în gestiunea statului am propus să găsească alte soluții în baza terenurilor private, deplasându-ne pentru a lua cunoștință în lunca Prutului, de la Leova până la Cahul. În cadrul acelor discuții și întâlnirilor repetate conducerea companiei au apărut unele suspiciuni față de intențiile partenerilor străini.
Între timp, conducerea companiei a întreprins mai multe întâlniri la nivel de miniștri, agenții de stat, deschizând și o reprezentanță care, nefiind încadrată în cercetare, în parteneriat cu SA Termoelectrica a reușit să câștige proiectul ,,Integrarea plantei energetice Miscanthus în ciclul de producere a energiei termice în sistemele de termoficare centralizată” finanțat din bugetul de stat.
în legătură cu cele menționate
înnainte de luarea deciziei de alocare a terenurilor aflate în gestiunea publică, a face o vizită la IGFPP pentru a lua cunoștință de potențialul genotipurilor de Miscannthus aflate în curs de cercetare.