Dezvoltarea culturilor de toamnă, în mod special rapița și grâul, depinde foarte mult de condițiile de la semănat și până la intrarea în iarnă.
Toamna anului 2023 a fost una destul de lungă, cu condiții prielnice, inclusiv pentru producătorii care au realizat semănatul mai târziu. Astfel că, în mare parte, culturile au intrat în iarnă într-o fază de dezvoltare foarte bună și, la începutul primăverii, arătau destul de promițător.
Mihai Bostan, promotor Corteva Agriscience, a menționat pentru Agrobiznes că, din păcate, pe parcursul iernii până în primăvară, în majoritatea zonelor, s-au înregistrat foarte puține precipitații (până în luna martie circa 120 l/m2), ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din media multianuală.
Chiar dacă, în luna martie, în anumite zone, au mai fost anumite cantități de precipitații, acestea nu au compensat deficitul.
„La moment, avem o rezervă de umiditate practic epuizată. Ploile din luna aprilie-mai au fost ploi salvatoare atât pentru rapiță, cât și pentru grâu. Dar mai ales în cazul rapiței, se observa deja un deficit de umiditate foarte acut, deoarece aceasta s-a dezvoltat mult în perioada sfârșitul lunii martie – aprilie”.
Specialistul susține că, la ieșirea din iarnă, culturile arătau mult mai promițător, dat fiind faptul că eram obișnuiți cu o perioadă mult mai răcoroasă a lunilor ianuarie-martie și astfel, aveam timp prielnic pentru fertilizările faziale.
„Însă, anul curent a venit cu temperaturi ridicate în perioada martie – începutul lunii aprilie, ceea ce a grăbit foarte mult procesele fiziologice în plante. Respectiv, rapița și grâul au atins niște cote de dezvoltare mult prea mari pentru asemenea perioadă. Cred că mulți dintre colegi cunosc vorba din bătrâni că „la Sfântul Gheorghe nu trebuie să se vadă cioara din grâu”, dar în anul curent, grâul deja dă în spic. Astfel că, suntem cu circa o lună mai devreme decât ceea ce am fost obișnuiți în ultimii ani, iar fazele de dezvoltare la aceste culturi sunt mult prea avansate”, adaugă Mihai Bostan.
Condițiile care au grăbit procesele de dezvoltare la rapiță și grâu nu au adus și o dezvoltare calitativă a culturilor, am avut o dezvoltare forțată și mai mult vegetativă decât generativă, a mai adăugat Mihai Bostan.
„Rapița nu a reușit să dezvolte suficiente ramificări, organe generative ci mai degrabă, a fost o dezvoltare grăbită, cu o tijă alungită, în condițiile unei zile mai scurte (durata zilei și a nopții, la fel influențează dezvoltarea culturilor). Astfel, temperaturile foarte ridicate, în condițiile zilelor cu o durată mai mică, au favorizat dezvoltarea culturilor necalitativ”.
Cât privește fertilizarea ca și element tehnologic, specialistul spune că, se observă o diferență foarte mare dintre câmpurile cu grâu, care au fost fertilizate din toamnă sau semănate odată cu administrarea îngrășămintelor minerale și câmpurile cu grâul care nu au fost fertilizat.
„Această diferență se datorează inclusiv faptului că, grâul a vegetat foarte bine în toamnă și a consumat tot ce a avut disponibil în sol. Nivelul de dezvoltare a culturilor de grâu și rapiță este foarte diferit, în funcție de cantitatea de îngrășăminte administrată și unde nu s-au administrat. Este regretabil faptul că, mulți fermieri au redus foarte mult din fertilizarea de bază, dar și a celor faziale cu azot, pentru a-și reduce costurile, însă au redus costurile la hectar, dar nu și per kilogram. Diferența fertilizării de bază, care se observă între câmpuri, în multe cazuri, va face diferența și de recolta obținută, cel puțin cu 1 -1,5 tone la ha.
Astfel, prin reducerea cantităților de fertilizanți sau chiar excluderea administrării fertilizanților, fermierii și-au redus șansa de a spori recolta și respectiv de a câștiga. Atunci când împărțim investiția la cantitatea obținută realizăm că costurile per kilogram devin mai mici.
Este foarte simplu, investiția de circa 100 de euro/ha (130 kg/ha de NPK 10:26:26 inclusiv administrare), pentru îngrășămintele de bază, îți asigură o diferență de cel puțin 1-1,5 tone/ha de recoltă și astfel se răscumpără investiția. Este cert faptul că, acolo unde s-a realizat fertilizarea din toamnă, fermierii vor avea doar de câștigat”.
Tot aici, Mihai Bostan a remarcat faptul că, îngrășămintele minerale (fosfor, potasiu) aplicate până la semănat sau odată cu semănatul, niciodată nu se exportă în totalitate din câmp.
„De fapt, circa jumătate din cantitatea de macro- (cu excepția azotului) și microelemente pe care o consumă orice cultură, revine în sol sub formă organică prin resturile vegetale lăsate în câmp, după care devin iarăși disponibile după toate procesele de descompunere și mineralizare. Iată de ce, atunci când calculăm costul per ha la îngrășămintele minerale trebuie să ținem cont că, acestea au un impact nu doar asupra culturii actuale, ci se răsfrânge și asupra culturilor viitoare”.
Specialistul insistă asupra ideii că, rezerva de umiditate din sol, inclusiv precipitațiile care cad pot fi valorificate doar printr-o genetică bună, terenuri curate de buruieni încă din toamnă, dar și fertilizarea optimă condițiilor din câmp.
„Bineînțeles că, fertilizarea poate să crească coeficientul de utilizare a apei. Asta înseamnă apă consumată calitativ la formarea producției și mai puțin pierdută prin evapotranspirație. Cu cât vom consuma mai puține unități de apă per unitate de substanță uscată, cu atât mai profesioniști vom fi și vom avea și recolte rentabile.
Agricultura are nevoie de dezvoltare, iar dezvoltarea fără tehnologie, fertilizare, asolament, procese realizate calitativ nu poate să existe. Cred că, în anul curent, vom avea diferențe de producție semnificative la fermele unde s-au făcut fertilizările necesare, în cantitățile corespunzătoare și cele unde s-a fertilizat cu cantități mai mici sau chiar nu s-a fertilizat deloc”.
Mihai Bostan a mai adăugat că, deși nu îi place să facă prognoze, dar, la moment, putem vorbi de o reducere de cel puțin 20-30% din recoltă, față de anul 2023, însă dacă nu vom avea precipitații de cel puțin 25-30 l/m2 în următoarele 10 zile, atunci producțiile pot fi mult mai mici.
„Condițiile climaterice au un impact major, dar noi trebuie să ne raportăm la ele cu soluții cât mai inteligente pentru a le valorifica la maxim”, a conchis Mihai Bostan.
Comentarii