În grădina lui Tudor Mîrza din Nisporeni crește un pom fermecat. De zece ani încoace, acesta dă, anual, din vară devreme pînă-n toamnă, șapte soiuri de mere: Belîi Naliv, Rihard, Zimnii Banan, Lujanka, Jonathan, Slava Pobeditelei, Sinapca.
Gospodarul nisporenean se mîndrește că a reușit să altoiască, pe vremuri, un măr sălbatic ce creştea în grădina sa. Unde mai pui că nimeni în mahala nu are nimeni așa o minune de pom. Ce-i drept, recunoaşte dînsul, nu prea ține să se laude cu mărul său la toată lumea.
„Să nu-l deoache cineva”, spune, mai în glumă, mai în serios, bărbatul.
Atît de drag îi este pomul fermecat, încît ține minte pînă și ziua în care a avut loc procesul de altoire. „S-a întîmplat în joia Paștelui”, povesteşte Tudor Mîrza. A invitat un agronom foarte iscusit şi apreciat pe atunci ca să-i altoiască mărul. Nu s-a gîndit, în acel moment, să altoiască, în unul şi acelaşi pom, atîtea soiuri. Ideea a venit, pe parcurs, spontan.
Specialistul a lucrat vreo patru ore în şir. A tot adăugat altoiuri – de vreo zece soiuri. S-au prins aproape toate, dar, de-a lungul timpului, cîteva ramuri s-au uscat. Acum, mărul are șapte soiuri. Primăvara, toate ramurile înfloresc concomitent. E o frumuseţe rară. Dar fructele se coc pe rînd. Apar ba mere albe, ba roşii, ba galbene, ba rotunde, ba lunguieţe, ba dulci, ba acrişoare… Un pom-minune, ce mai vorbă.
Din cauza vîntului puternic, chiar în aceste zile, mărul i-a rămas aproape gol. Fructele au căzut pe jos. Dar nu-i bai. Vine o nouă primăvară şi pomul va da din nou roadă, cîteva luni în şir.
Chiar dacă este de profesie electrician, Tudor Mîrza se pricepe şi la pomicultură. De ceva timp, a început să altoiască singur pomii din grădina sa, doar că nu mai repetă experimentul de acum zece ani. „Atunci a fost o simplă încercare, din curiozitate”, spune dînsul. Acum, nu-şi mai doreşte asemenea experimente, mai ales că şi-a satisfăcut pe deplin curiozitatea.
Un articol de Ina Landa
Sursa: expresul.com
Comentarii