Guvernul a aprobat recent un nou cadru normativ privind supravegherea sănătății lucrătorilor expuși riscurilor profesionale, cu aplicabilitate directă și în sectorul agricol.
Noile reglementări vin să înlocuiască prevederile anterioare, dar ridică și o serie de întrebări privind implementarea, deoarece influențează direct organizarea activității, costurile și responsabilitățile legale.
Obligații extinse pentru angajatori
Noul regulament stabilește că supravegherea sănătății lucrătorilor trebuie organizată anual, în special pentru cei expuși factorilor de risc profesional.
În agricultură, această categorie este largă și include lucrători expuși la pesticide, praf, zgomot, vibrații sau condiții climatice extreme.
Angajatorii sunt obligați să asigure mai multe tipuri de examene medicale:
- la angajare
- periodic
- la reluarea activității
- la încetarea expunerii la risc
- suplimentar, la solicitarea lucrătorului sau recomandarea medicului.
Costurile acestor examinări sunt suportate, în majoritatea cazurilor, de angajator, ceea ce ridică întrebări privind o presiune financiară suplimentară.
Există și excepții: unele categorii (ucenici, persoane declarate inapte, cazuri post-expunere) sunt acoperite din fondurile de asigurări medicale.
Realitatea: acoperire redusă și risc de sancțiuni
Deși obligația exista deja în legislație, datele statistice arată o conformare scăzută. Ponderea lucrătorilor examinați medical a scăzut de la 11,7% în 2022 la 10,7% în 2024, ceea ce indică o problemă sistemică, nu doar punctuală.
În agricultură, situația este și mai sensibilă: doar 3,4% dintre lucrători (5298 din totalul de 154 600) au beneficiat de examene medicale periodice, conform datelor analizate.
În același timp, noile reglementări prevăd explicit că nerespectarea obligațiilor atrage răspundere contravențională și penală, iar sancțiunile trebuie să fie proporționale și disuasive. Practic, controalele vor deveni mai relevante, iar riscul de penalizare crește.
Un paradox al sistemului: puține controale, aproape zero boli raportate
Un aspect care merită atenție este discrepanța dintre date. În 2024, a fost raportat un singur caz de boală profesională, acesta a fost raportat în sectorul agriculturii.
Totuși, putem spune că această cifră nu reflectă realitate, ci un nivel redus de diagnosticare și raportare.
Implementarea noilor reguli este complicată și de lipsa resurselor umane. În prezent, în Republica Moldova activează doar 4 medici specializați în medicina muncii și aproximativ 30 cu competențe în domeniu.
Pentru un sector agricol extins, această capacitate este insuficientă. În practică, fermierii pot întâmpina dificultăți în organizarea examenelor medicale, chiar dacă sunt dispuși să respecte legea.
Noile prevederi vor intra în vigoare după o perioadă de tranziție de 6 luni. Textul complet al Hotărârii poate fi analizat pe acest link.
Comentarii