În acest an, Republica Moldova va plăti, pentru dobânda creditelor interne și externe, o sumă dublă față de anul trecut și incomparabilă cu oricare altă perioadă din istorie.
Veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne, la care guvernarea a recurs în acest an, sunt cea mai proastă soluție, deoarece sunt foarte scumpe.
Granturile, care sunt cea mai bună soluție, în afară de cele politice, granturi pe proiecte nu prea sunt. Împrumuturile pe extern, care sunt și ele o soluție potrivită, în acest an, din păcate, lipsesc.
Veaceslav Ioniță spune că Republica Moldova din 1999 și până în prezenta a fost beneficiară a mai multor granturi venite de la partenerii externi.
În 2014, cel mai bun an din istoria granturilor de care a beneficiat Republica Moldova, au venit 4,05 miliarde de lei. În 2022, un alt an favorabil, au venit din granturi 4,54 de miliarde de lei.
Potrivit expertului, 2014 a fost anul când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și a fost primul an când a primit asistență, sub formă de granturi, pentru a dezvolta infrastructura țării. În 2022 a primit bani din partea Uniunii Europene legat de războiul din Ucraina, legat de criza energetică.
Economistul susține că Republica Moldova, fiind o țară slab dezvoltată, ar avea nevoie de un efort financiar, ca să-și dezvolte infrastructura, de circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB).
La valoarea leului de astăzi – circa 30 de miliarde lei, bani pe care bugetul de stat nu-i are în acest sens și ar trebui să vină din exterior.
Potrivit economistului, în 2010 au fost 321 de milioane de dolari suport financiar extern, dintre care granturi de 155 de milioane de dolari, iar împrumuturi – de 167 de milioane de dolari. Din 2010 și până în 2014 au dominat granturile.
‹ adv ›
În 2014 granturile au fost de 288 de milioane de dolari, iar împrumuturile – de 102 milioane de dolari. În total, 390 de milioane de dolari suport financiar extern. Între 2010-2020 granturile au dominat în fiecare an. După 2020 lucrurile s-au schimbat.
Analistul economic declară că în 2023 situația este inversă. Deficitul bugetar, anul trecut, în primele opt luni a fost de 3,8 miliarde lei, în acest an – de 10,8 miliarde de lei. Guvernul se împrumută din greu pe intern. Granturile au fost foarte puține, la fel și împrumuturile externe.
Bugetul se execută din împrumuturile de pe internet, pentru care se plătesc dobânzi enorme. În astfel de contexte, suportul financiar extern este salutabil, nu numai când vorbim de granturi, dar și când vorbim de împrumuturi.
Dobânda la împrumuturile externe este cu mult mai mică. În acest an, până la luna septembrie, dobânda internă este de 39 de miliarde lei, cu 4,5 miliarde de lei mai mult de cât a fost întreg anul 2022, când s-au plătit 34,5 miliarde de lei.
Veaceslav Ioniță afirmă că pentru creditele externe, începând cu 2016, Republica Moldova achită, în mediu, anual, de la 1% la 1,5%. Datoria internă, în cei mai buni, a costat 4,5% anual. De trei ori mai scump.
Expertul a menționat că veniturile bugetare în acest an, în primele opt luni, au 6,5% creștere. La inflația pe care am avut-o de 20%, acest lucru înseamnă că venituri sunt mai mici decât anul trecut. TVA doar 3,9% creștere. Astfel, continuă tradiția de a avea încasări din TVA în valori reale negative.
Referitor la datoria internă, economistul a remarcat că anul trecut, în opt luni, nu s-a luat niciun leu de pe intern, dar s-au întors 1,37 milioane de lei dobânzile pentru creditele precedente.
În acest an, sun de 5,18 miliarde de lei datoriile interne fără datoriile luate prin hârtii de valoare de stat, fără datoriile luate de la bănci. În total, peste 6 miliarde de lei.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova este într-o situație foarte fragilă, iar veniturile bugetare, în acest an, sunt într-o situație critică. Împrumuturile interne cresc. Granturile și împrumuturile externe practic nu sunt.
Comentarii