De mii de ani, sistemele tradiționale de agricultură au implicat modificarea solului pentru pregătirea patului germinativ. Echipamente precum plugurile și discurile întorceau primii 15-30 cm de sol, amestecându-l pentru a crea un sol afânat, uniform și aerat.
Totuși, acest proces distruge structura naturală a solului. Stratul superficial devine predispus la eroziune și compactare, iar oxigenul introdus accelerează descompunerea materiei organice.
În timp, solul devine dependent de inputuri fizice și chimice pentru a rămâne productiv.
Trecerea către No-till – de ce nu e un proces simplu
Decizia de a trece la agricultura conservativă nu este niciodată ușoară. Fermierii se pot confrunta cu costuri inițiale ridicate pentru echipamente și cu perspective de scădere a producțiilor și a profiturilor în timpul procesului inițial de tranziție.
Cei care sunt interesați să adopte agricultura fără arătură o fac având în vedere pe termen lung sănătatea solului și reziliența activității lor.
Pentru o tranziție ușoară, trebuie luate în calcul câteva aspecte-cheie:
Pregătirea pentru agricultura conservativă începe cu un an înainte. Corectați dezechilibrele de nutrienți și problemele legate de hardpan, drenaj, înainte de a începe No-till.
În cazul solurilor cu un strat compactat (talpa plugului) sau alte straturi restrictive, specialiștii recomandă să se ia în considerare o lucrare (subsolaj) înainte de a trece la agricultura fără arat.
Eșantionarea și analiza inițială a solului sunt esențiale pentru succesul pe termen lung.
Realizați analiza solului înainte de a trece către No-till. Piatra de var (ca amendament pentru reglarea pH-ului) și fosforul sunt destul de imobile în profilul solului. În acest mod, veți putea administra amendamentele sau îngrășămintele necesare mai ușor.
Tranziția necesită timp. Terenurile pot avea nevoie de până la 5-7 ani pentru a arăta semne de îmbunătățire a structurii solului și a activității biologice. Solurile se vor îmbunătăți mult mai repede atunci când culturile de acoperire sunt integrate în rotație, iar asolamentul respectat.
Culturile de acoperire sunt importante pentru implementarea de succes, pe termen lung. Culturile de acoperire pot afâna solul și pot ajuta la uscarea solurilor umede în primăvară. Ele contribuie, de asemenea, cu materie organică care încurajează activitatea microbiană și ciclul nutrienților.
Pe termen lung, nu veți regreta. Primii ani de No-till pot fi dificili. Însă, pe termen lung, solul gestionat fără arătură va fi mai sănătos, mai rezistent și va necesita mai puține inputuri.
În plus, No-till oferă mai multă siguranță în fața secetei. Fermierul Ion Moroi ce implementează No-till de trei ani, menționează următoarele:
„No-till ne oferă circa 1,5-2 săptămâni răgaz în caz de secetă, timp în care culturile pot fi salvate, dacă se înregistrează precipitații. Împreună cu respectarea asolamentului și, să nu uităm că în No-till e foarte importantă gestionarea corectă a resturilor vegetală, No-till ne arată clar că este o metodă eficientă de a face față mai bine secetelor tot mai frecvente”.
Distribuiți resturile ultimelor culturi. Benzi largi de reziduuri grele vor duce la condiții mai răcoroase și mai umede ale solului, cauzând germinare inegală a culturii.
Distribuția uniformă și dimensionarea reziduurilor duce la o distribuție mai uniformă a nutrienților (din reziduuri), a temperaturii solului și a umidității.
Potrivit USDA SARE, o bandă grea de reziduuri chiar în spatele combinei poate cauza o scădere a recoltei de anul viitor cu 20% până la 30%.
Nivelarea și uniformizarea câmpurilor
Câmpurile inegale, cu creste, brazde sau doar cu neregularități generale ar trebui să fie nivelate înainte de a trece la No-till.
În acest sens, agricultorul Gheorghe Panfil care practică No-till de ani buni ne-a explicat următoarele:
„Uniformitatea sau nivelarea câmpului este foarte importantă. Acest aspect nu trebuie neglijat în tranziția către No-till. Realizăm nivelarea și pregătirea corectă a câmpurilor noi arendate. În plus, extinderea numărului de culturi în asolament este esențială”.
No-till fără culturi de acoperire și asolament nu este un sistem complet
Despre culturile de acoperire, majoritatea fermierilor cu care am discutat au menționat că, pentru a obține toate beneficiile No-till, este esențial să se includă culturi de acoperire și să se respecte asolamentul.
Rădăcinile vii ale culturilor de acoperire hrănesc organismele din sol care fac nutrienții disponibili și creează structura solului. Rădăcinile lor fibroase puternice creează pori adânci în profilul solului prin care se infiltrează apa de ploaie.
Aceste culturi captează carbonul din atmosferă și nutrienții din sol pe parcursul toamnei, iernii și primăverii, sporind potențialul productiv al solului.
Agricultura conservativă fără culturi de acoperire este tot un sol mort.
Detalii despre alegerea culturilor în asolament găsiți în articolul Zece recomandări pentru un asolament productiv și un sol sănătos.
Selectarea câmpului – pentru riscuri minime
Un alt sfat util obținut de la fermieri și confirmat de experți în agricultura conservativă este de a face tranziția începând cu un câmp, astfel încât adaptarea să fie treptată, învățând din schimbările ce au loc.
„Fermierii nu ar trebui să treacă toate terenurile la agricultura conservativă dintr-o dată, existând anumite riscuri, iar sistemul necesitând ani buni de analiză. Începeți cu terenurile care au un drenaj bun, o structură bună a solului, un strat de reziduuri mai mare și uniform distribuit și niveluri adecvate de nutrienți în sol. Aceste soluri vor răspunde cel mai favorabil la agricultura conservativă, reducând potențialul de scădere a producției în primii ani”.
Nu începeți cu câmpuri care au avut lucernă sau fân semănate. Unele dintre cele mai nepotrivite terenuri pentru început sunt cele care provin din culturi perene, cum ar fi fânul sau lucerna.
Dacă trebuie să tranziționați un teren de la culturi perene la agricultura conservativă, distrugeți cultura în toamnă. Nu recoltați prima tăiere de fân înainte de a semăna.
Alegeți terenuri cu un pH adecvat. Ajustarea pH-ului necesită timp. De exemplu, creșterea pH-ului unui sol acid cu amendamente poate dura mulți ani și necesită mai multe aplicări de var.
Varul se deplasează foarte lent, având nevoie de ani de zile pentru a pătrunde câțiva centimetri în sol; astfel, este dificil să creșteți pH-ul unui sol acid fără arătură.
Alegeți terenuri cu drenaj bun: Fermele cu soluri prost drenate ar trebui să soluționeze problema înainte de a opta pentru agricultura conservativă.
Îmbunătățirea drenajului solului oferă un bun randament al investiției, indiferent de sistemul de întreținere a solului, dar este deosebit de importantă în agricultura consrervativă, deoarece solurile nu sunt lucrate pentru a crea o suprafață uscată.
Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).
Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA.
Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.
Bune și realiste informațiile. Detalii cât încap într-un articol.
În câmp sunt multe detalii care trebuiesc observate și înțelese.
Cu natura se colaborează, forța poate dăuna.