Zece recomandări pentru un asolament productiv și un sol sănătos

După o perioadă în care asolamentului i se oferea mai puțină atenție, schimbările climatice, ce au adus cu sine secete și o dezvoltare mai accelerată a bolilor, dăunătorilor, au schimbat jocul, iar în tot mai multe întreprinderi agricole se oferă prioritate avantajelor pe termen lung, nu câștigului pe termen scurt.

Includerea în asolament a culturilor anuale și perene, inclusiv a leguminoaselor, culturilor asociate, cu diferite cerințe și rădăcini diferite, oferă mai multe avantaje, deoarece stimulează dezvoltarea diferitor organisme vii în sol.

În plus, resturile vegetale ce rămân după recoltare cât și cantitățile variabile ale acestora determină o viață mai activă în sol. Microorganismele, aflându-se într-un număr pretabil, fac masa de sol ca un burete, care poate îmbiba și menţine apa, oferind-o plantelor în momente critice pentru acestea.

Rolul diversificării culturilor cu sisteme radiculare diferite nu trebuie neglijat, studiile arată că, rădăcinile plantelor contribuie mai mult la îmbunătățirea proprietăților fizice, agrochimice și biologice ale solului decât partea aeriană. Acestea împreună creează o sinergie perfectă.

O diversitate mai mare de culturi permite stabilirea unui echilibru dintre entomofauna benefică și cea dăunătoare. Astfel, pornind de la principiile asigurării unui echilibru ce ar permite dezvoltarea insectelor utile, diversificarea culturilor este la fel importantă.

Un început bun…pornește de la asolament

Este imposibil să fie pretabilă o rotație pentru toți, deoarece în câmp întâlnim o mare varietate de situații. Fiecare fermă are propria sa combinație unică de sol și climă, de resurse umane, animale și mașini.

În plus, condițiile și nevoile economice sunt diferite în fiecare regiune și în fiecare fermă. Puteți obține idei utile luând în considerare un număr de rotații cu importanță istorică sau actuală.

Totuși, există câteva recomandări generale de care ar fi bine să ținem cont la elaborarea unui asolament:

1. După o leguminoasă furajere, cum ar fi trifoiul sau lucerna, optați pentru o cultură care necesită mult azot, cum ar fi porumbul, pentru a profita de aportul de azot adus.
2. Dacă este posibil, cultivați aceeași cultură anuală doar un an pentru a reduce probabilitatea ca insectele dăunătoare, bolile și nematozii să devină o problemă.

Important: Timp de mulți ani, Diabrotica virgifera virgifera viermele vestic al rădăcinilor de porumb a fost controlat eficient prin alternanța dintre porumb și soia. Apoi, în regiuni izolate s-au dezvoltat populații de Diabrotica cu o perioadă de repaus mai lungă, care sunt capabile să supraviețuiască acestei simple rotații de doi ani.

Din acest motiv, un asolament bogat e esențial.

3. Nu cultivați o cultură după o specie strâns înrudită, deoarece insectele, bolile și nematozii sunt adesea partajați de membri ai culturilor strâns înrudite.

4. În cazul în care știți că anumiți nematozi reprezintă o problemă, luați în considerare posibilitatea de a cultvia plante care nu sunt gazde, cum ar fi culturile de cereale timp de câțiva ani pentru a controla nematozii de rădăcină Meloidogyne spp., pentru a reduce populațiile înainte de a planta o cultură foarte sensibilă, cum ar fi morcovul sau salata.

În plus, culturile de acoperire vă pot fi utile în controlul nematozilor.

Utilizați specii care promovează culturi mai sănătoase în anul următor. Unele culturi par să se descurce bine după o anumită cultură (de exemplu, culturile familiei Brasicaceae după ceapă sau cartofii după porumb). Alte culturi pot avea efecte adverse, ca atunci când cartofii au mai multă rapăn după mazăre sau ovăz.

5. Luați în considerare creșterea animalelor ca parte a rotației. Culturile furajere perene au multe beneficii, iar aceste beneficii sunt sporite atunci când animalele le pasc pe pășuni. De fapt, un sistem de pășunat prin rotație poate fi încorporat ca o solă în cadrul unei rotații a culturilor.

Această practică este pe larg răspândită în țările unde agricultura regenerativă a prins viață.

6. Includeți specii ce ajută la combaterea buruienilor. Cerealierele mici (grâu, ovăz, orz, secară) concurează puternic împotriva buruienilor și pot inhiba germinarea semințelor de buruieni.

Culturile cu distanțe mari între rânduri (floarea-soarelui, cartoful, canola, fasolea, mazărea, inul, hrișca, porumbul, soia) permit cultivarea la mijlocul sezonului; iar culturile care sunt cosite în mod regulat sau pășunate intensiv ajută la controlul buruienilor anuale.

De asemenea, rotațiile care includ atât culturi de sezon rece, cât și culturi de sezon cald pot ajuta la scăderea populațiilor de buruieni. Și, pe măsură ce buruienile dezvoltă rezistență la mai multe pesticide, este din ce în ce mai important să se exploreze culturile care oferă mai multe oportunități de a le suprima.

7. Folosiți perioade mai lungi culturi perene, cum ar fi o leguminoasă furajeră, pe terenurile în pantă și pe solurile foarte erozive.

Utilizarea unor practici conservative, cum ar fi semănatul direct, culturile de acoperire sau cultivarea în benzi (o practică ce combină beneficiile rotațiilor și controlul eroziunii), poate reduce necesitatea de a urma această recomandare.

8. Includeți o cultură cu rădăcini adânci, cum ar fi lucerna, șofrănelul sau floarea soarelui, ca parte a rotației. Aceste culturi explorează solul pentru nutrienți și apă, iar canalele lăsate de la rădăcinile degradate pot favoriza infiltrarea apei.

9. Includeți în asolament culturi care lasă o cantitate semnificativă de reziduuri, oferă un mulci solului în sisteme de lucrare minime a solului și, împreună cu rădăcinile lor, mențin sau măresc nivelurile de materie organică. Exemplele includ sorgul sau porumbul pentru boabe.

10. Când cultivați o varietate largă de culturi, așa cum se face în multe ferme de legume, grupați-le în blocuri în funcție de familia plantelor, momentul cultivării (de exemplu, grupează toate culturile de sezon timpuriu împreună), tipul de cultură (rădăcină versus fruct versus frunză) sau practicile culturale (de exemplu, dacă se utilizează irigarea sau mulcirea cu plastic).

Nu uitați de flexibilitate. Fiecare an e diferit, iar adaptarea la schimbările climatice și de preț ale culturilor, precum și la dezvoltarea bolilor și dăunătorilor e esențială. Nu creați din asolament o opțiune imposibil de adaptat.

În plus, în regiunile cu precipitații limitate, cantitatea de apă utilizată de o cultură poate fi o problemă extrem de importantă, de obicei una dintre cele mai importante probleme.

Cantitatea de apă din sol în momentul semănatului determină dacă să crească o anumită cultură. Fără irigare abundentă, cultivarea culturilor care utilizează multă apă, cum ar fi fânul, floarea-soarelui și șofrănelul, poate să nu lase suficientă umiditate în sol pentru cultura următoare în rotație.

Citiți mai multe despre Asolamentul – cea mai ieftină investiţie în agricultură.

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA.

Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.