‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
duminică, 24 noiembrie, 2024
1.1 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriO școală din Bălțata plătește mai puțin pentru căldură pentru că a renunțat la...

O școală din Bălțata plătește mai puțin pentru căldură pentru că a renunțat la gaz și se încălzește cu pelete

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

Primăria comunei Bălțata din raionul Criuleni a decis în anul 2011 să aplice pentru fondurile europene ale Proiectului Energie și Biomasă, instalând o centrală termică de 220 kW, care funcționează pe pelete. Noua centrala termică încălzește școala cu o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, în care învață peste 160 de copii.

Până atunci, școala se încălzea pe gaze naturale, însă datorită costurilor înalte, doar o parte din încăperi erau încălzite.

Comunitatea a beneficiat de investiţii de peste 80.000 EUR, din fonduri europene

„Nu aveam suficienți bani pentru a încălzi sala de sport, coridoarele, alte încăperi ale școlii și copiii ieșeau în frig. De fapt, nici în clase nu aveam temperatura cea mai confortabilă. Acum, este încălzită întreaga școală și temperatura este mult mai potrivită pentru copii, iar cheltuielile sunt mai mici. În plus, avem siguranța că nu vor fi întrerupte livrările de combustibil, pentru că acesta e produs chiar la noi în sat”, spune directoarea școlii, Galina Todoriuc.

‹ adv ›

Proiectul Energie și Biomasă a alocat, din fonduri europene, 82 de mii de Euro pentru instalarea sistemului de încălzire pe biomasă, iar comunitatea a contribuit cu puțin peste jumătate de milion de lei. Acum, costurile pentru un sezon de încălzire ajung la cca 120 de mii de lei, cu 40% mai puțin față de încălzirea cu gaz.

„Ne propunem să trecem la încălzirea pe biomasă şi alte instituţii publice: primăria, grădiniţa, casa de cultură. E important să investim în proiecte de dezvoltare sustenabilă a comunităţii pentru a asigura un viitor sigur şi curat generaţiilor următoare”, susţine Olga Coronciuc, primara satului Bălţata.

Deşeurile pot deveni sursă de energie şi de venit

Costurile de încălzire sunt și mai mici atunci când biocombustibilul este procurat de la o distanță mică.  Este tocmai situația comunei Bălțata, unde Pavel Cersac și-a lansat o afacere acum cinci ani, producând pelete din rumeguș de lemn, paie și coji de floarea soarelui. Ulterior, acesta și-a diversificat afacerea și, cu același utilaj, produce și nutrețuri combinate pentru iepuri.

„Ideea unei afaceri de producere a peletelor mi-a venit la o expoziție internațională, unde am văzut cum biomasa se transformă în biocombustibil. În sat avem câteva întreprinderi de prelucrare a lemnului, câteva cooperative agricole, care generează multe reziduuri lemnoase și m-am gândit că în loc să le considerăm deșeuri, acestea pot deveni o sursă de venit”, spune Pavel Cersac.

‹ adv ›

Antreprenorul vinde școlii din sat circa 40 de tone de pelete pe sezon și, convingându-se de eficiența biocombustibilului, mai multe familii din localitate au trecut la încălzire pe biomasă. Pentru a face față cererii, antreprenorul planifică să sădească plante energetice, care îi vor asigura materie primă de calitate.

„Energia regenerabilă nu înseamnă doar securitate energetică și prezervarea climei. Aceasta înseamnă modernizare în rând cu alte țări ale Uniunii Europene, eficientă energetic și din punct de vedere al resurselor, echitabilă social și cu emisii de carbon reduse”, a declarat managerul Proiectului Energie și Biomasă, Victor Cotruță.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›