Pagubele provocate de mistreți în culturile agricole au devenit o problemă tot mai gravă pentru fermierii din mai multe regiuni ale Moldovei.
Agricultorii spun că cele mai afectate culturi sunt porumbul și floarea-soarelui, iar în unele cazuri pierderile sunt atât de mari încât fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze terenurile sau să renunțe la cultivarea anumitor sole aflate în apropierea pădurilor.
Fenomenul este confirmat și de studiile realizate în mai multe state europene, unde mistrețul este considerat una dintre speciile care provoacă cele mai mari daune economice în agricultură.
Potrivit cercetărilor efectuate în Italia, Germania și Polonia, porumbul este cultura cea mai vulnerabilă în fața atacurilor de mistreți. Animalele intră în câmp atât imediat după semănat, cât și în perioada formării știuleților.
Porumbul, printre cele mai afectate culturi
În primele faze de vegetație, mistreții răscolesc rândurile în căutarea semințelor. Ulterior, în faza de lapte-ceară și maturitate, animalele consumă știuleții și culcă plantele la pământ.
În multe cazuri, pagubele nu sunt provocate doar de consumul direct, ci și de distrugerea mecanică a culturii.
Studiile europene arată că pierderile pot varia de la 5–15% în zonele cu presiune moderată, până la 30–40% sau chiar mai mult pe terenurile aflate lângă păduri.
Fermierii: „Problema scapă de sub control”
Agricultorii afirmă că atacurile s-au intensificat în ultimii ani, mai ales în zonele unde culturile agricole sunt amplasate lângă păduri și fâșii forestiere.
Fermierii spun că în unele cazuri animalele revin repetat pe aceeași parcelă, iar pagubele se acumulează rapid. Pe lângă pierderea producției, agricultorii suportă și cheltuieli suplimentare pentru: semănat; combustibil; lucrări repetate; pierderi la recoltare.
Potrivit experienței din alte state europene, reducerea pagubelor provocate de mistreți necesită măsuri combinate. Printre soluțiile aplicate în diferite țări se numără:
- vânătoare de control în zonele cu pagube mari;
- instalarea gardurilor electrice temporare;
- monitorizarea populațiilor de mistreți;
- utilizarea repelentelor acustice și olfactive.
Specialiștii atrag atenția că eficiența măsurilor depinde în mare măsură de densitatea populației de mistreți și de rapiditatea intervențiilor.
Comentarii