Agricultura Republicii Moldova rămâne un sector funcțional, aflat într-un proces de transformare, nu unul în colaps. Aceasta este poziția prezentată de Ludmila Catlabuga, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, în plenul Parlamentului, în cadrul dezbaterii moțiunii simple inițiate de opoziția parlamentară împotriva politicilor MAIA.
Intervenția ministrei a avut loc în contextul examinării moțiunii semnate de 42 de deputați, dezbătută în ședința plenară din 18 decembrie 2025, document prin care se solicită exprimarea neîncrederii față de politicile ministerului și adoptarea unor măsuri suplimentare în domeniul agroalimentar.
În prezentarea sa, ministra a subliniat contribuția agriculturii la economia națională.
Potrivit datelor oficiale, agricultura a generat în 2024 circa 7,1% din PIB, iar împreună cu industria alimentară aproximativ 14%, sectorul asigurând peste 45% din exporturile Republicii Moldova și aproximativ 18% din forța de muncă.
Scăderea ponderii procentuale a agriculturii în PIB, invocată în moțiune, a fost descrisă drept un proces asociat diversificării economiei, pe fondul creșterii industriei, serviciilor și digitalizării, concomitent cu o orientare a agriculturii spre tehnologizare și valoare adăugată.
Un capitol distinct al discuțiilor a vizat irigarea și adaptarea la schimbările climatice. Răspunzând unei întrebări adresate de deputatul PAS Lilian Carp, ministra a precizat că MAIA derulează parteneriate cu Banca Mondială, Agenția Franceză de Dezvoltare și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, axate pe dezvoltarea infrastructurii de irigare.
Proiectul de la Crocmaz este realizat în proporție de 87%, iar în aprilie 2026 este planificată începerea construcției unei stații centralizate la Briceni, cu extindere ulterioară la Etulia.
În total, sunt planificate șase stații centralizate, pentru care studiile de fezabilitate sunt finalizate, fiind în așteptarea finanțării.
Conform MAIA, 50 de asociații de utilizatori de apă sunt deja consolidate într-o uniune, pentru a asigura funcționalitatea și durabilitatea investițiilor.
Tema zootehniei și a autosuficienței la lapte a fost, de asemenea, abordată. Ministra a arătat că sectorul zootehnic a fost declarat prioritar, însă o parte importantă a laptelui procesat provine încă din import, ca efect al structurii istorice a sectorului, bazate preponderent pe ferme casnice.
Această situație generează volatilitate pentru procesatori. Potrivit estimărilor MAIA, autosuficiența la materia primă pentru lapte ar putea fi atinsă în jurul anului 2030, în condițiile dezvoltării fermelor autorizate și industrializate.
În ceea ce privește finanțarea agriculturii și relația cu sectorul bancar, ministra a confirmat existența unor discuții sistematice cu instituțiile financiare, la care participă inclusiv Banca Națională a Moldovei și Asociația băncilor.
Aceste consultări vizează elaborarea unei strategii de finanțare a sectoarelor economice, inclusiv agricultura.
A fost menționat și moratoriul de 12 luni asupra executărilor silite pentru fermieri, descris ca o măsură temporară, menită să ofere timp pentru ajustarea cadrului legal și identificarea unor soluții de durată.
Referitor la piețele de export, ministra a evidențiat o schimbare semnificativă a structurii geografice. În 2024, Uniunea Europeană a absorbit circa 65% din exporturile agroalimentare, comparativ cu 45% în 2021, în timp ce dependența de piețele CSI s-a redus.
Au fost raportate creșteri ale exporturilor de fructe și produse de origine animală, inclusiv miere, ouă și carne de pasăre, după obținerea dreptului de acces pe piața UE.
La capitolul sprijin public, au fost menționate măsuri precum compensarea costurilor energetice, despăgubirile pentru calamitățile din 2025 și lansarea Facilității de creditare în agricultură, care combină dobânda preferențială cu o componentă de grant.
Pentru 2026, prin acest instrument sunt planificate resurse în valoare de 300 de milioane de lei.
Totodată, MAIA anunță că, începând cu 2026, achizițiile publice vor favoriza produsele locale, iar politicile vor încuraja lanțurile scurte de aprovizionare, combaterea practicilor comerciale neloiale și consolidarea siguranței alimentare.
Moțiunea simplă rămâne în dezbatere parlamentară, autorii acesteia solicitând măsuri suplimentare și ajustări normative în domeniul agroalimentar.
De cealaltă parte, poziția MAIA susține că agricultura continuă să fie un pilon strategic al economiei, aflat într-un proces de adaptare structurală, cu investiții în infrastructură, diversificarea piețelor și instrumente financiare dedicate sectorului.
Comentarii