Organizarea corectă a unei ferme de lapte nu se rezumă doar la adăposturi, sală de muls sau silozuri. La fel de importantă este și structura accesului în fermă.
De multe ori, problemele de igienă, costurile suplimentare și chiar sancțiunile la controale apar pentru că fluxurile se intersectează: camioane cu furaje trec pe lângă autocisterne cu lapte, iar utilajele de bălegar împart aceeași cale cu animalele.
Răspunsul corect la întrebarea „De câte porți are nevoie o fermă modernă de lapte?” este simplu: patru. Iar fiecare are un rol bine definit.
1. Intrarea oficială („curată”)
Această poartă este rezervată personalului, vizitatorilor, medicilor veterinari și echipelor de service. Rolul ei este de a menține separarea dintre activitatea zilnică și accesul din exterior.
De regulă, este dotată cu:
- zonă sanitar-veterinară cu dezbarieră pentru vehicule și covorașe dezinfectante;
- uneori, vestiar pentru vizitatori;
- spațiu de acces pentru consumabile, piese de schimb și medicamente veterinare.
În fermele moderne, autocisternele de lapte nu mai intră în curte. Preluarea se face la marginea fermei, reducând riscul de contaminare. În ferme mai vechi sau prost proiectate, cisterna ajunge încă până la sala de muls – o practică descurajată astăzi.
2. Intrarea pentru furaje
Separarea fluxului de furaje este vitală. Pe aici intră camioanele cu siloz, semifân, paie, fân, nisip pentru așternut, cereale, șroturi, borhot și alte ingrediente din rația zilnică.
Această poartă trebuie să fie dotată cu cântar pentru camioane și un spațiu de verificare a calității ingredientelor. De multe ori, fermierii subestimează importanța cântarului, dar acesta ajută la un control strict al costurilor și la prevenirea pierderilor.
Foarte important: accesul pentru furaje nu trebuie să se intersecteze niciodată cu cel pentru lapte, animale sau balegă.
În caz contrar, riscul de contaminare crește, iar pierderile pot fi semnificative. Tot prin această intrare se aduce și motorina pentru utilajele tehnologice ale fermei.
Vezi și Așternutul la vaci. De ce nisipul e opțiunea cea mai bună.
3. Intrarea pentru dejecții
Este poarta cea mai puțin vizibilă, dar absolut necesară. Prin ea se face evacuarea gunoiului de grajd și a dejecțiilor lichide.
Chiar și atunci când ferma dispune de lagune și conducte de pompare, trebuie să existe o intrare separată pentru utilajele implicate în transportul așternutului murdar sau al resturilor solide. Aspiratoarele de balegă și alte mașini specializate circulă exclusiv prin acest acces.
Amplasarea trebuie să fie pe partea opusă față de fluxurile de lapte și furaje. În afară de o poartă automată și un sistem de monitorizare video, nu sunt necesare dotări suplimentare.
4. Intrarea pentru animale
Ultima poartă este destinată exclusiv mișcării animalelor. Aici se fac vânzările de vaci, introducerea de animale noi, transportul tineretului sau scoaterea vițeilor pentru creșterea ulterioară.
Zona este prevăzută cu:
- țarc pentru adăpostirea temporară a animalelor;
- cântar pentru bovine;
- rampă pentru încărcare și descărcare.
Tot aici se află spațiul de carantină, unde animalele nou venite sunt ținute separat până la integrarea în efectiv. Acest pas reduce riscul de introducere a bolilor în fermă.
Vițeii sau tineretul scos la creștere părăsesc ferma direct prin această poartă, fără rețineri suplimentare.
Astfel, o fermă de lapte modernă are nevoie de patru intrări-ieșiri amplasate separat: pentru personal și vizitatori, pentru furaje, pentru dejecții și pentru animale.
Această structură simplă asigură:
- igienă ridicată și biosecuritate,
- control mai bun asupra fluxurilor,
- mai puține probleme la inspecții,
- eficiență în muncă și reducerea pierderilor.
Patru porți bine gândite înseamnă o fermă sănătoasă și productivă.
V-ar putea fi util și articolul 6 tendințe – în ce investesc proprietarii de ferme de vaci din lume.
Comentarii