Republica Moldova se confrunta mai mult cu probleme ce se datorează preponderent aspectelor de sărăcie, decît lipsei fizice de alimente. Respectiv, populaţia calificată ca săracă este în dificultate să aibă acces fizic la hrană şi nu de disponibilitatea acesteia. În cele din urmă, nivelul de sărăcie este o cauză a foamei, iar lipsa de nutriție adecvată și suficientă în sine ei este un subiacent al sărăciei. Este concluzia formulată de expertul economic, Iurie Gotișan în Policy brieful ”Securitatea alimentară prin prisma unui sistem informaţional comun”.
”Potrivit documentelor oficiale , nivelul sărăciei în spaţiile rurale ramâne a fi mai înalt decît în mediul urban. Astfel, acestea demonstrează că rata sărăciei în mediul rural este de cca 8 ori mai mare decât în orașele mari. În 2014, 8 din 10 persoane sărace erau locuitori ai mediului rural, or se estimează că cca 335 mii persoane din acest mediu continuă să trăiască sub limita sărăciei. Respectiv, referinţele în cauză arată că sărăcia în Moldova are o nuanţă rurală pronunţată, or nivelul de securitate alimentară este scăzut anume în localităţile rurale. Cele mai sărace gospodării sunt de fapt afectate de a fi cele mai nesigure la produsele alimentare”, a punctat Iurie Gotișan.
Autorul studiului menționează în policy brief și despre calitatea îndoielnică a alimentelor din Republica Moldova. Dar, acestea ar rezulta mai degrabă din cultura nutritivă desuetă a populaţiei decît din faptul că nu ar exista suficient acces la produsele de bază. Or, ponderea mare a populaţiei rurale în totalul acesteia, inclusiv a ratei sărăciei înalte anume în rîndurile populaţiei rustice, indică că majoritatea nu are parte la normele zilnice energetice de alimente. Mai mult, potrivit experţilor reprezentanţei BM din Moldova, fiecare a opta gospodărie casnică din ţară este afectată cel puţin de o formă cronică de insecuritate alimentară.
La rândul său, directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu a declarat că: ”Asigurarea securității alimentare este unul dintre cele mai importante subiecte pentru dezvoltarea durabilă a unei țări. Tradițional, asigurarea securității alimentare aparține Ministerului Agriculturii și a agențiilor specializate, dar ar trebui să fie privită și ca o competență intrinsecă a președintelui țării, cel mai important oficial ales pe plan național. Ar fi curios să estimăm de câte ori foștii și actualii președinți de stat în Republica Moldova au ridicat problema securității alimentare, sau de câte ori au intervenit atunci când accesul și disponibilitatea de produse alimentare a fost în pericol în ultimele decenii? Un stat modern trebuie să aibă capacități moderne de gestionare a securității alimentare, iar lucrurile simple, cum sunt și accesul la alimente de primă necesitate, sănătatea publică, apa potabilă, sunt și cele mai importante pentru populație. Atunci când avem politici deformate, ineficiente, risipitoare, populația suferă și reneagă legitimitatea unor autorități publice, care nu-și îndeplinesc cea mai importantă competență politică – servind interesului public”.
”Securitatea alimentară este un subiect puțin discutat, dar semnale vin tot mai multe din partea politicului. Dacă securitatea alimentară nu este asigurată atunci ia asigură dividende pentru partidele politice. Republica Moldova este considerată o țară agrară și foarte mulți cred că securitatea alimentară este asigurată. Nu este adevărat, în condițiile în care în prim plan sunt oamenii, iar accesul la produsele alimentare este o problemă pentru țara noastră, deoarece nici în 2016 nu am ajuns la consumul care era în 1990. Un alt aspect este legat de siguranța alimentelor. Noi vorbim de exporturi, dar prea puțină atenție este atrasă pieței interne unde trebuie să fie livrate produse de o calitate cel puțin apropiată celor destinate exportului. La fel, puțină atenție este atrasă organizării și reglementării comerțului cu produse agricole și agroalimentare, inclusiv combaterii comerțului ilicit, contrabandei și comerțului cu produse contrafăcute”, a explicat Viorel Chivriga, director de programe de la IDIS Viitorul.
Menționăm că acest studiu a apărut în cadrul proiectului susținut de Fundația Est Europeană, întitulat ”Evaluare de politici și monitorizare de rezultate în scopul apropierii efective a Republicii Moldova de standarde europene democratice”, realizat în comun de către IDIS Viitorul, CALM și Promo-LEX, din resursele acordate de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.
Comentarii