La începutul lunii februarie au fost înregistrate temperaturi pozitive de peste 8°C practic în întreaga țară. Chiar dacă acestea ne-au bucurat mult, totuși, pot prezenta un pericol pentru pomii fructiferi, dacă vor fi înghețuri de revenire. Care sunt factorii de risc și ce impact pot avea aceștia asupra viitoarei recolte ne-a explicat Sergiu Popa, doctor în pomicultură, într-un interviu acordat pentru Agrobiznes.
Cât durează perioada de repaus la speciile pomicole și în ce faza se află acestea acum?
„De obicei, plantele pomicole din zona temperată au două perioadă importante în ciclul anual: perioada de vegetație și perioada de repaus. Perioada de repaus, la rândul ei, se împarte în trei faze importante: repausul prealabil, numit și perioada de călire ce durează până la venirea frigului de iarnă, planta se pregătește pentru a intra în repausul adânc; perioada repausului obligatoriu – durează până în decembrie-ianuarie, circa 40-60 de zile în funcție de specie și perioada de repaus facultativ. Pentru speciile măr, păr repausul obligatoriu durează 50-60 de zile, respectiv acesta se finalizează calendaristic aproximativ la data de 15 ianuarie. Dacă vorbim despre speciile sâmburoase, cum ar fi: caisul, piersicul perioada este mult mai scurtă (30-40 de zile) și se finalizează la sfârșitul lunii decembrie – începutul lunii ianuarie. La moment, toate speciile din Republica Moldova au trecut în faza de repaus facultativ și posedă rezistență scăzută la îngheț ”.
Cum influențează temperaturile înregistrate în ultima perioadă pomii și ce riscuri pot parveni?
„Temperaturile de peste 8°C, înregistrate în ultima perioadă, stimulează pornirea în vegetație a pomilor. Însă, ținând cont de devierile de temperatură caracteristice ultimilor ani, pomii se află sub riscul de a fi loviți de înghețuri, deoarece la începutul lunii martie acestea sunt des înregistrate. Cea mai sensibilă specie la acest capitol este caisul la care, acumulând suma temperaturilor active de 60°C, începe fenofaza de dezmugurire (suma temperaturilor active reprezintă temperaturile mai mari de 7°C, înregistrate pe parcursul mai multor zile, minus pragul biologic a speciilor pomicole de 7-8°C). Astfel, putem determina peste câte zile va începe dezmuguritul, respectiv circulația sevei în plantă. În acest moment, pomul devine sensibil la temperaturile scăzute și sunt suficiente temperaturile de -8°C, -10°C la care pot fi atacați mugurii floriferi. Respectiv, în cazul survenirii înghețurilor poate fi compromisă recolta. Pentru zilele următoare sunt prognozate temperaturi ridicate de până la +15°C și pomii vor porni în vegetație”.
În anul 2018 pomii au avut condiții favorabile pentru a intra în repaus bine pregătiți?
„Pentru a preveni problemele provocate de înghețuri trebuie întreprinse măsuri încă din toamnă. O metodă eficientă este călirea din toamnă a pomilor. Vorbind de condițiile înregistrate în anul 2018 recoltele au fost înalte, iar din cauza că nu a fost piață de desfacere foarte multe fructe au rămas pe pomi. Astfel, pomii nu au fost căliți și au intrat în iarnă nepregătiți. Respectiv, riscul de a fi afectați de înghețuri este mult mai mare în această perioadă, decât în ceilalți ani. În o bună parte din livezile de măr nu au căzut frunzele, aceasta înseamnă că vârfurile ramurilor nu sunt călite și pot fi afectate de îngheț. Astfel, pomii trebuie „pregătiți” pentru perioada rece”.
În ce constă pregătirea pomilor pentru perioadele de stres?
„Pregătirea pomilor pentru perioadele de stres, ce pot compromite recolta, dar și afecta starea acestora constă în administrarea îngrășămintelor corespunzătoare. Nu se admit fertilizările cu azot începând cu a doua jumătate a lunii august, deoarece azotul stimulează creșterea pomilor și nu permite maturizarea lemnului și crearea rezistenței la îngheț. Nu se recomandă nici irigări excesive în această perioadă, acestea, la fel, provocând creșterea lăstarilor. Sunt diferite metode directe ce asigură întârzierea intrării pomilor în vegetație. O importanță majoră o au respectarea tehnologiei de producere, dar și recoltarea la timp a fructelor, ceea ce permite maturizarea lemnului și sporirea rezistenței fructelor. Toți producătorii, ce doresc să planteze livezi cu specii mai puțin rezistente la temperaturile înalte, trebuie să ia în considerare recomandările specialiștilor privind amplasarea livezilor”.
Ce lucrări pot întreprinde pomicultorii la moment?
„O metodă ce poate fi întreprinsă pentru a spori rezistența la înghețurile de revenire este întârzierea tăierilor în livezi pentru speciile ce au rezistență slabă la îngheț. Cu cât mai târziu sunt efectuate tăierile, cu atât mai târziu pomii intră în vegetație și este diminuat riscul. În cazul în care pe sol este format un strat de zăpadă acesta trebuie adunat în jurul pomilor. În această perioadă pot fi efectuate stropiri cu lapte de var sau cu substanțe fiziologic active, pentru a inhiba creșterea și reduce circulația sevei. Până și tăierile din perioada de vegetație (tăierile de vară) a pomilor influențează rezistența la îngheț, asigurând călirea mai accentuată a pomilor”.
Ce organe ale plantei sunt afectate de îngheț?
„Cel mai mult vor avea de suferit mugurii de rod. În cazul temperaturilor mai joase de -15°C poate fi afectat și cambiul, însă așa temperaturi scăzute nu sunt caracteristice acestei perioade. Și anul trecut pomii de cais și piersic au pornit în vegetație și au fost afectați de îngheț din cauza perioadelor cu temperaturi peste pragul biologic precedate de înghețuri. De aceea și este recomandată inițierea tăierilor pentru speciile, cum ar fi piersic și cais în momentul dezmuguritului, când pot fi selectate ramurile cu muguri viabili”.
De obicei, în perioada de repaus se execută tăierile de formare, de rodire și de întreținere a coroanei. Iar în perioada ce urmează – trecerea de la repaus la vegetație, când are loc creșterea activă a rădăcinilor, pomii pot fi transplantați. În timpul repausului mai pot fi efectuate lucrări, cum ar fi: tratamente fitosanitare, fertilizări, văruirea ramurilor și trunchiului pentru a le feri de razele solare.
Comentarii