IDIS ”Viitorul” a prezentat joi, 9 aprilie, un Policy Brief cu genericul ”Diplomația economică: reintegrarea verigii lipsă în politica externă a Moldovei”. Lucrarea a fost scrisă de expertul IDIS, Valentin Lozovanu și argumentează necesitatea diplomației economice și modul în care aceasta poate contribui la dezvoltarea economică a țării.
”Concepția privind politica externă a R. Moldova, aprobată încă în anul 1995, este, din anumite puncte de vedere, depășită de evoluțiile politice și economice din lumea contemporană. Concepția respectivă, în opinia noastră, ar trebui reactualizată, îmbunătățită și prin prisma conceptului de diplomație economică. Implementarea eficientă a conceptului de diplomație economică, așa cum demonstrează experiența altor state mici, precum Slovenia, Lituania, Cehia etc., ar aduce rezultate semnificative privind stimularea exportului și atragerea investițiilor”, a precizat Liubomir Chiriac, directorul executiv al IDIS ”Viitorul”.
Potrivit autorului, în R. Moldova nu se discută despre diplomația economică. Actele normative sunt vagi și slab implementate. Una din cauze ar fi lipsa bugetului și a resurselor umane pregătite în acest domeniu. La fel, una din lacune este lipsa diviziunii clare a responsabilităților între ministerul Economiei și cel al Afacerilor Externe și Integrării Europene.
”În timp ce majoritatea statelor își reformează serviciul diplomatic punându-l în serviciul propriilor economii, Republica Moldova nu are o politică externă care să se axeze pe o promovare activă a intereselor economice în afară. Atât concepția de politică externă a Moldovei, cât și Strategia de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor, dar și alte documente normative care reglementează activitatea instituțiilor pe dimensiunea externă, nu propun decât o abordare limitată a instrumentului de diplomație economică”, a explicat expertul IDIS, Valentin Lozovanu.
Într-o mare măsură, activitățile caracteristice diplomației economice sunt asigurate de către sectorul privat în mod individual. Această situație se datorează lipsei de atenție pentru această sferă de activitate din partea statului (mai ales pentru sprijinul IMM-urilor care nu au resursele companiilor mari), structurii economiei care încă nu e suficient de competitivă și diversificată, lipsei de personal calificat în cadrul misiunilor diplomatice, se mai arată în lucrare.
Astfel, rețelele de reprezentare diplomatică ale țării nu sunt utilizate în deplină capacitate, persistă deficiențe de coordonare între instituții, dar și de cooperare cu sectorul privat, societatea civilă, diaspora, spațiul academic etc., fapt ce cauzează o utilizare limitată a instrumentelor diplomației economice.
Mai multe concluzii și recomandări pot fi găsite în varianta integrală a lucrării.
Comentarii