Cultivarea industrială a morcovilor poate fi foarte profitabilă, dacă sunt respectate recomandările experților. Cei care doresc să inițieze o afacere cu această cultură, pot găsi informația necesară în acest articol.
La nivel mondial, producția de morcovi este de 25 de milioane de tone, produse pe o suprafață de un milion de hectare. Producătorii principali sunt China, Rusia, America de Nord. China deține 1/3 din suprafața mondială cultivată.
Cel mai răspândit tip, în lume, este Nantes, care reprezintă 50% din cantitatea totală cultivată.
Locul morcovului în asolament
Este necesar să se respecte o rotație a culturilor de 5 ani. Astfel, morcovul poate fi semănat pe același câmp peste 5 ani, minim 3. Premergătorii recomandați: cartofii, ceapa, usturoiul, varza, ridichea. În grupul de risc se află porumbul, fasolea, grâul. Nu sunt recomandate plantele perene, umbeliferele (morcov, pătrunjel), floarea-soarelui.
Pregătirea solului
1. Stratul superior al solului, care va acoperi semințele, trebuie să aibă o textură ușoară pentru a asigura un bun contact între semințe și sol, a stimula germinația rapidă și uniformă. Grosimea stratului 2-4 cm.
2. Stratul inferior (între 3-25 cm) trebuie să fie poros, astfel asigurând o scurgere bună a apei, respirația rădăcinilor. Facilitează creșterea verticală a rădăcinii în sol și formarea acesteia.
3. Stratul adânc (mai mult de 25 cm) trebuie bine drenat. Astfel este asigurat schimbul de substanțe dintre stratul arabil și straturile mai adânci. În cazul compactării stratului adânc, se recomandă efectuarea unei arături profunde.
Pregătirea clasică a solului înainte de însămânțare cuprinde următoarele etape:
- Dezmiriștirea;
- Afânarea adâncă a solului;
- Cultivația;
- Formarea patului germinativ.
În cazul în care solul nu va fi bine afânat, rădăcinile formate nu vor avea forma conică specifică, iar în partea superioară a acesteia vor apărea „umerii verzi”.
Administrarea îngrășămintelor
Îngrășămintele pot fi administrate după ce a fost efectuată analiza chimică a solului pentru a determina conținutul acestora, dar și analizând cerințele culturii. În general, pentru a obține o recoltă medie de 60-70 tone/hectar se recomandă a se aplica per hectar: 90-120 kg azot, 250-350 kg fosfor, 80-150 kg potasiu și 20 kg oxid de magneziu, în etape.
Irigarea
Consumul total pentru un sezon este de 350-400 mm. Principalele faze în care morcovul are cerințe specifice față de umiditate sunt:
1. Germinația semințelor – faza critică, astfel, în această perioadă morcovul are nevoie de umiditate sporită asigurată prin udări dese cu volume mici.
2. Faza de creștere a rădăcinii în lungime. Udarea limitată stimulează creșterea morcovilor în lungime. Această trebuie făcută rar, cu cantități medii de apă.
3. Începutul formării rădăcinii (35-40 de zile după însămânțare). Cerințele față de apă sunt foarte înalte, astfel, rădăcinile formate sunt mari și sănătoase. Frecvența udărilor trebuie să fie medie, iar volumele de apă mari.
4. Faza de creștere intensă a rădăcinii. Nevoia maximă pentru apă, este faza crucială ce asigură randamentul înalt și calitate. Sunt necesare volume mari de apă ce sunt asigurate cu o frecvență medie.
Semănarea și formarea densității
Pentru a obține rizocarpi omogeni este necesar să se asigure distanța optimă între plante. Sunt disponibile mai multe tehnici de însămânțare.
- Cultivarea pe teren nivelat (pentru recoltarea manuală);
- Cultivarea pe creste (pentru solurile grele);
- Cultivarea în benzi (pentru recoltarea mecanizata).
Pe soluri grele, adâncimea de însămânțare este de 0,7-1,0 cm, pe cele ușoare 0,8-1,3 cm. Adâncimea de 1,5 cm este maximă.
Combaterea buruienilor
Buruienile sunt concurenții morcovului pentru apă, lumină, substanțe nutritive și sunt locul ideal de dezvoltare a dăunătorilor și bolilor.
Metodele mecanice de combatere a buruienilor sunt: respectarea elementelor tehnologiei de cultivare, prașile manuale la apariția buruienilor sau prelucrarea mecanică a solului. Ultima cultivație poate fi efectuată chiar înainte ca rândurile să se închidă (60-70 de zile după însămânțare).
Metoda chimică de combatere presupune utilizarea erbicidelor.
Principalele boli a culturii morcovului
- Alternarioza – respectarea strictă a tehnologiei de cultivare.
- Putregaiul alb al rădăcinilor – utilizarea pentru plantarea a soiurilor rezistente.
- Putregaiul cenușiu – respectarea normei de însămânțare.
- Fomoza – evitarea cantităților mari de îngrășăminte cu azot.
- Cercosporioza – dezinfecția solului.
- Bacterioză – rotația culturilor.
- Făinarea – reducerea acidității solului.
- Piciorușul negru – trebuie evitată udarea excesivă.
Dăunătorii principali ai morcovilor
- Nematodul galicol al morcovului;
- Păduchele verde al morcovului;
- Croitorul morcovului;
- Musca morcovului;
- Ploșnița vărgată a umbeliferelor.
Măsuri agrotehnice de control: rotația culturilor (revenirea culturii la locul său anterior după 5 ani). Evitați cultivarea morcovului după alte culturi din familia Umbelifere sau în preajma lor. Arătură profundă de toamnă, controlul buruienilor și distrugerea resturilor de plante asigură menținerea dăunătorilor sub pragul economic de dăunare.
Comentarii