Unul dintre factorii importanți pentru dezvoltarea viței de vie este temperatura. Vița de vie este o plantă termofilă, cu o perioadă de vegetație de lungă durată, care își începe activitatea la temperaturi de aproximativ +8°C.
Cele mai bogate recolte de struguri sunt obținute în anii cu o primăvară cu trecere lentă spre vară și o iarnă relativ caldă.
Rezistența la temperaturile joase, respectiv rezistența la iernare, este un factor determinant în alegerea soiurilor de struguri pentru masă și în stabilirea corectă a sarcinii de rod.
Mai jos este redată influența temperaturilor negative din anul 2026 asupra iernării soiurilor de struguri pentru masă. Deși temperatura minimă înregistrată a fost de -16,14°C (21.01.2026), la unele soiuri s-a constatat o cotă ridicată de ochiuri vătămate și pierite (figura, tabelul).
Tabelul 1. Rezistența soiurilor de masă la condițiile climatice din timpul iernii, SRL „Terra-Vitis”, 2026*:
Dacă analizăm influența temperaturilor scăzute din timpul iernii asupra viței de vie, putem evidenția două aspecte principale:
- rezistenţa la ger (minime absolute);
- rezistenţa la iernare – la toţi factorii iernii.
Celulele lăstarilor bine maturați au o capacitate mai mare de reținere a apei comparativ cu cele slab sau insuficient maturate. Astfel, cu cât lăstarii sunt mai bine maturați, cu atât rezistența lor la ger este mai ridicată.
Sarcina de ochi lăsată după tăierea în uscat, sarcina definitivă de lăstari și struguri, sistemul de fertilizare, sistemul de protecție și irigarea sunt factori care influențează gradul de maturare al lăstarilor și, implicit, rezistența acestora la iernare.
Totuși, rezistența la iernare este o însușire specifică fiecărui Soi. Mai jos este prezentată analiza iernării mai multor soiuri de masă și pentru vin.
Tabelul 2. Rezistenţa soiurilor pentru vin la condiţiile climaterice din timpul iernei. SRL „Terra-Vitis”, 2026*:
Chiar dacă temperatura minimă înregistrată în timpul iernii a fost de -16,14°C (s. Burlacu, r. Cahul), perioadele prelungite de temperaturi scăzute au influențat diferit soiurile, unele remarcându-se printr-o rezistență relativ ridicată, cu o cotă redusă de ochiuri pierite.
În categoria soiurilor apirene, prin stabilitate la condițiile meteorologice s-au evidențiat soiurile Chişmiş moldovenesc, Jupiter și Veles.
Observațiile efectuate pe parcursul anului 2025 în cadrul SRL „Terra-Vitis”, în sudul Republicii Moldova, confirmă unele legități de bază: rezistența la iernare depinde de soi, sistemul de cultivare, condițiile de creștere și alți factori, precum grosimea coardei și originea acesteia (tabelul 3).
Tabelul 3. Unele aspecte ale rezistenţei soiurilor de masă la condiţiile climaterice din timpul iernei . SRL „Terra-Vitis”, 2025:
Din date rezultă că coardele cu diametrul mai mare de 12 mm au avut o rezistență mai scăzută, înregistrându-se între 23,3% (soiul Moldova) și 43,3% (soiul Arcadia) ochiuri pierite și afectate, comparativ cu 7,6% (soiul Moldova) și 19,1% (soiul Arcadia) la coardele de grosime medie (7–9 mm).
Aceeași legități se observă și în cazul coardelor provenite din copileți, comparativ cu cele provenite din lăstari de bază, în favoarea celor din copileți.
Pentru stabilirea unei încărcături corecte, trebuie menționat că strugurii proveniți din ochii vătămați au, de regulă, un potențial de greutate cu 30–50% mai redus față de cei proveniți din ochii centrali neafectați.
Așadar, viticultorul are un rol important în selectarea coardelor care au iernat cel mai bine, acestea fiind, de regulă, cele de grosime medie și, preferabil, provenite din copileți.
În general, rezistența la iernare depinde de soi și de condițiile de cultivare, iar evaluarea acesteia este necesară pentru ajustarea anuală a sarcinii de rod.
Comentarii