Vernalizarea este caracteristică, dar și o necesitate a grâului de toamnă. Dacă ar fi să dăm o definiție pentru vernalizarea grâului, aceasta este nevoia culturii de a trece printr-o perioadă rece care să permită plantelor să înflorească ulterior. Astfel, grâul are nevoie să traverseze un interval de temperaturi scăzute care să îi declanșeze înflorirea.
Această caracteristică a grâului de toamnă nu trebuie niciodată neglijată întrucât vernalizarea este cea care limitează dezvoltarea culturii în așa fel încât este împiedicată o înflorire în toamnă și apoi distrugerea culturii peste iarnă.
Vernalizarea este determinată de doi factori importanți – temperaturile la care este expusă planta și durata acesteia. Există trei temperaturi importante implicate în acest proces. Astfel, studiile au arătat că vernalizarea nu are loc la o temperatură minimă între minus 1,3 și minus 4 grade Celsius. Temperatura optimă la care vernalizarea este efectivă este plasată între 3 și 10 grade Celsius, în timp ce temperatura maximă peste care vernalizarea nu mai are loc este de pragul de 15,7 grade Celsius.
Studiile au arătat că există un răspuns linear clar la vernalizare între 0 şi 8°C.
Vernalizarea este completă în momentul în care meristemul plantei ajunge la stadiul de înfrăţire. Soiurile autentice de grâu de toamnă au nevoie de o expunere la temperatura optimă de vernalizare timp de 50 de zile. Aceasta este durata cunoscută ca fiind efectivă pentru saturarea răspunsului la vernalizare.
Vernalizarea plantelor este evidentă la plantele care își desfășoară ciclul biologic pe parcursul a doi ani (plante bienale), care în primul an formează partea vegetativă, iar în anul al doilea formează flori și produce sămânța, de exemplu: varza, morcovul, ceapa, sfecla, țelina, etc.
La țelină spre exemplu, temperaturile scăzute sub 14⁰C la producerea răsadului poate cauza vernalizarea plantelor, astfel pot forma tulpini florifere încă din primul an de cultură.
La ridichea de vara temperaturile scăzute (5-8⁰C) prelungite în primele faze de creștere pot determina formarea tijei florale și astfel, compromiterea producției.
La ceapa obținută din arpagic dacă arpagicul este păstrat la temperaturi cuprinse între 6-8⁰C poate determina formarea tijei florale.
La plantele vărzoase (varza, conopida și gulia), în cazul soiurilor timpurii trebuie să acordăm o atenție deosebită evitării temperaturilor de 4-10ºC, care duc la vernalizarea plantelor și emiterea de tulpini florifere în primul an.
Comentarii