Istoria susține că, din punct de vedere geografic, teritoriul Moldovei rămânea cultivat de viță-de-vie. O adevărată amploare domeniul vitivinicol a cunoscut în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Din păcăte, în decursul perindării anilor, multe soiuri autohtone au dispărut, aproape, fără urmă.
Cu toate acestea, datorită eforturilor Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (IȘPHTA) două soiuri autohtone, vor cunoaște o adevărată renaștere.
„Soiurile Copceac și Negru de Căușeni le-am găsit în colecția noastră ampelografică. Aceste soiuri nu mai există în plantațiile viticole din Republica Moldova. Poate deține cineva câțiva butași pierduți prin propriile gospodării, dar, ca atare, nu avem în țară plantații cu asemenea soiuri. Vinurile acestor soiuri sunt foarte originale. Negrul de Căușeni, de exemplu, are un specific foarte european, căci nu lasă să se simtă alte arome negative sau buchete de arome în plus”, susține șeful Laboratorului Virusologie și Control Fitosanitar din cadrul IȘPHTA, Victor Bondarciuc.
După Bondarciuc, odată ce butașii soiurilor noi vor fi sădiți în plantația-mamă, aceștia vor putea lua drumul pepinierelor, iar de acolo, toți doritorii vor avea acces la material săditor viticol.
„Am găsit aceste soiuri în colecția ampelografică, le-am curățat de virusuri și de cancer bacterian, le-am înmulțit in vitro, și le-am sădit în plantația de pre- „Bază”. Butașii se dezvoltă. Toamnă vom strânge vița, iar primăvara vom pregăti butașii și-i vom planta în plantația-mamă de material de categoria biologică „Bază” ”.
Șeful laboratorului susține că vechimea acestor soiuri nu poate fi stabilită cu precizie, dar presupune că, până și Ștefan cel Mare s-ar fi putut delecta cu un pahar de vin produs din struguri de Copceac sau Negru de Căușeni.
„Sunt soiuri foarte și foarte vechi, nu știe nimeni câți ani exact au, Poate chiar și Ștefan cel Mare a băut vin aceste soiuri. Soiurile autohtone se deosebesc de soiurile tradițional-europene, precum Cabernet, Merlot și altele. Acestea se caracterizează prin originalitate, căci ele cresc doar în solurile noastre și în condițiile climatice de la noi din țară”.
Amintim că, datorit eforturilor întreprinse de către IȘPHTA, cu susținerea USAID și Guvernului României, după 20 de ani a început producerea în masă a materialului de înmulțire și săditor viticol de categorii biologice superioare care permit creșterea recoltei și calității strugurilor.
Comentarii