„Evoluțiile din ultimul an și chiar din ultimele luni au plasat Rusia în cu totul altă dimensiune. Să nu avem iluzii și să nu batem mătănii la Moscova, în încercarea de a-i îmblânzi pe ruși pentru că Rusia nu mai e acea care a fost, nici conducerea politică a Rusiei nu mai este cea de pe timpuri”, a declarat ex-premierul Ion Sturza într-o intervenție la Radio Europa Liberă.
„Nimeni nu va impune să se cumpere fructele și legumele moldovenești. Un lucru simbolic trebuia făcut și l-a făcut Uniunea Europeană, a mărit cotele de export la fructele moldovenești. Dar să fim sinceri, noi nici cotele actuale nu le putem acoperi.”, susţine Sturza. Am încercat să văd dacă s-au analizat riscurile la care este expusă Republica Moldova în acest domeniu. Și spre marea mea surprindere, această analiză de risc nu s-a făcut și nu s-a întreprins nimic pentru a proteja și tehnic, și financiar producătorii. Abia atunci când s-a anunțat embargoul, de parcă venise ca o „surpriză”, s-au făcut aceste întâlniri cu agricultorii care semănau mai mult a prohoduri decât a discuții,” a mai spus ex-premierul.
Totodată, Sturza crede că timpul încă nu e pierdut şi că Republica Moldova are resurse pentru a compensa pierderile cauzate de embargoul rusesc, referindu-se la fabricile de conserve.
„Acestea ar putea să facă semifabricate care au cerere pe piața internațională, nu neapărat produse finale, conserve, și aici, iarăși, este o problemă, dar semifabricate, sucuri concentrate, pastă de tomate etc. Fabricile de conserve din Republica Moldova astăzi pot să absoarbă producția aceasta, în condițiile în care aceste fabrici vor da dovadă de bunăvoință, poate pe alocuri se va cere impunerea lor, dar și impunerea celor care produc zahăr, ca să fie mai deschiși, să nu umble cu declarații prin presă. Nu este un element de piață, însă totuși s-ar putea face, ca să nu se piardă producția agricolă. Bineînțeles că randamentele nu vor fi cele pentru fructele și legumele în stare proaspătă”, consideră el.
Al doilea element foarte important ex-premierul îl vede în asigurarea suportului pentru cei care au de suferit, atât producătorii, cât și prelucrătorii de materie primă.
„Și aici o parte din aceste șocuri financiare ar putea să le absoarbă băncile din Republica Moldova, prin restructurarea datoriilor, prin absorbția din fondurile de risc ale băncilor, până la urmă, este o afacere și ei au riscat. Și un alt lucru care ar putea să fie asigurat este suportul bugetar direct sau indirect, inclusiv prin emiterea unor bonduri de către Ministerul Finanțelor în calitate de garanție sau în calitate de plată pentru un termen de cinci-zece ani, cu o dobândă anuală. Aceasta ar duce la creșterea deficitului bugetar, dar câteva zecimi de procent nu ar avea o influență serioasă.”, susţine Sturza.
Comentarii