Producătorii locali de bacifere prognozau acum 2 ani că până în anul 2021 vom avea 5,6 mii de hectare de pomușoare și o recoltă de 17 mii tone. De atunci, însă, se pare că statisica bate pasul pe loc, ba mai mult, anul acesta a făcut unul înapoi. Cu alte cuvinte, dacă anul trecut am avut 4 100 de hectare de pomușoare, anul acesta s-au înregistrat 4 000 de hectare, de pe care s-au recoltat în jur de 15 mii de tone.
Tot atunci, experții din domeniu erau optimiști și spuneau că în anul 2021 piața internă va consuma aproximativ o treime din pomușoarele cultivate, iar restul vor fi exportate în stare proaspătă sau vor fi prelucrate, de asemenea, pentru export.
Ponderea consumului local și a exportului de pomușoare este în acest an în raport de 30/70. Nu avem dezvoltată o cultură a producerii baciferelor, iar asta împiedică producătorii de pomușoare să devină exportatori de succes pe piață UE, susține Oleg Calestru, specialist în cadrul proiectului USAD/APM.
„Doar 20% din pomușoarele autohtone ajung în UE, restul 80%, sunt orientate în spațiul CSI, în special în Federația Rusă. Este vorba de fructe în stare proaspătă, în mare parte căpșune. De exemplu, anul acesta, prețul mediu a unui kilogram de căpșune direct de pe câmp a fost în jur de 30 de lei”, susține Oleg Calestru, specialist tehnic în dezvoltarea sectorului de pomușoare, USAID/APM.
Din cauza concurenței mari, prețul de achiziție a pomușoarelor moldovenești pe piața UE este foarte mic.
„În piața UE se solicită și ambalaj diferit, prezentare diferită. E vorba de caserole de plastic de diferite dimensiuni, în funcție de cerințele supermarketului. În Rusia se exportă într-un ambalaj mai simplu, în lădițe de 4-5 kilograme, pentru că ele, de regulă, ajung în piețele angro”, zice Oleg Calestru.
Pentru a avea succes pe piața UE cu pomușoarele moldovenești și a obține prețuri, cel puțin similare cu cele care se oferă azi, în piața CSI, producătorii moldoveni mai au de lucru la calitate, soiuri rezistente la transportare, care să aibă în același timp gust, aromă, aspect comercial. La fel de important e momentul optim de recoltare, și neapărat, oameni instruiți, care știu cum corect se culeg aceste fructe.
„Ținând cont de aceste aspecte, noi vom putea face față concurenței și obține și un preț mai mare. Cred că cea mai de perspectivă piață din UE pentru noi este piața românească. Mai mult că ei sunt deschiși pentru colaborare. Anul acesta am exportat acolo, dar cantități mici, nesemnficative”, zice Oleg Calestru.
De exemplu, în cadrul unor discuții cu potențiali cumpărători din România, ei au solicitat în primul rând calitate, dar cu regret, țara noastră, încă duce lipsă de experți în producerea de pomușoare.
„Am discutat despre căpșune și zmeură. Și o problemă pusă în discuție a fost logistica. Cum trasportăm în siguranță pomușoarele la destinație? Sectorul este destul de instabil. E necesar să dezvoltăm, totodată, și o cultură a producerii de bacifere. Începem cu studii avansate în domeniu, tehnologii moderne, infrastructură, iar în rezultat vom avea productivitate înaltă și calitate bună, pentru care și în piața UE se va oferi un preț bun, respectiv și producătorii vor fi cointeresați să ajungă acolo”, a conchis specialistul.
Anul trecut, potrivit datelor statistice, Moldova a exportat 13 638 tone de pomușoare. Cei mai mari consumatori de pomușoare în CSI sunt Federația Rusă și Belarus, iar în UE, România, Polonia și Grecia.
Comentarii