‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
miercuri, 17 iulie, 2024
25.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaSfaturi utile: Cum să pregătim pomii pentru iernare

Sfaturi utile: Cum să pregătim pomii pentru iernare

Comentarii

‹ adv ›
‹ adv ›

După o vară fierbinte, toamna îşi face simţitor apariţia. În fermele pomicole, fermierii chiar dacă sunt preocupaţi de organizarea campaniei de recoltare a fructelor nu neglijează observarea permanentă a plantaţiilor în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri de protecție a pomilor pentru iernat și reluarea activității vegetative în anul următor.

Cele mai frecvente măsuri luate sunt tratamentele fitosanitare aplicate după căderea frunzelor, fertilizarea de bază, arătura de toamnă, protejarea plantaţiilor tinere de răzătoare, informează cotidianul recolta.

Pentru a avea o plantaţie sănătoasă în anul viitor, pomicultorii trebuie să acorde importanţă tratamentelor fitosanitare din toamnă mai ales în anii favorabili dezvoltării patogenilor care îşi ascund organele de rezistenţă peste iarnă pe frunzele căzute toamna, resturi vegetale, ramuri, etc.

‹ adv ›

Condiţiile climatice din primăvara anului 2013 (ploi abundente, temperaturile scăzute), au determinat un atac foarte puternic de monilioză (atacul a fost uşor confundat cu cel produs de îngheţurile târzii de primăvară), la toate sâmburoasele încă din faza de buton. Florile s-au brunificat, ramurile florifere s-au uscat antrenând astfel moartea florilor pe care le purtau. La intrarea în pârgă fructele, în zonele umede, au fost şi ele afectate (în unele plantaţii cu o frecvență de peste 30%), determinând pagube însemnate. Ca să subliniez gravitatea acestui atac, se ştie că monilioza determină în timp, moartea prematură a caisului şi a piersicului. Condiţii favorabile au fost şi pentru ciuruirea frunzelor, pătarea fructelor şi alterarea ramurilor.

În aceleaşi condiţii favorabile (temperaturi scăzute şi umiditate ridicată), plantaţiile de seminţoase au fost afectate de arsura bacteriană, care s-a manifestat pe inflorescenţele şi frunzele rozetelor florale, pe fructele foarte tinere. Tot primăvara capricioasă a determinat o slabă fecundare a florilor la unele specii (măr), implicit o producţie scăzută, motiv pentru care fermierii au aplicat un număr redus de tratamente favorizând manifestarea şi a altor patogeni (rapăn, făinare, pătări etc.). Şi pentru că nu era suficient, vara fierbinte a determinat şi un atac puternic de acarieni, afide, psilide etc.

Toate acestea (şi mai putem enumera), cred că sunt suficiente motive pentru a nu renunţa la tratamentele fitosanitare efectuate la începutul căderii frunzelor cu scopul de a reduce rezervele biologice pentru anul viitor de bolilor şi dăunători.

‹ adv ›

Ce trebuie să facem?

Când 30 % din frunze au căzut se recomandă aplicarea unor tratamente fitosanitare atât la speciile sâmburoase cât şi la cele seminţoase, cu produse pe bază de hidroxid de cupru (Kocide 1000 – 0,3%; Funguran 0H 0,3%), sau sulfat de cupru (Piatră vânătă 1%; Zeamă bordeleză 0,2%). Dacă am avut un atac puternic de băşicarea frunzelor, ciuruirea frunzelor, rapăn, acest tratament se repetă şi la 95 – 100 % frunze căzute.

La măr, rezultate foarte bune s-au obţinut prin aplicarea unui tratament cu ureie 5 % (Guide phytosanitaire pour l’arboriculture fruitière 2012/2013). Se realizează în acest fel o cădere mai rapidă a frunzelor, o dezinfectare a lor şi o cicatrizare a punctul de inserţie dintre peţiolul frunzei şi ramură (prin care se pot produce diferite contaminări). Cercetătorii au identificat şi o influenţă pozitivă asupra creşterilor vegetative din anul următor.

‹ adv ›

Fertilizarea de bază

Pentru asigurarea necesarului de elemente nutritive, toamna după căderea frunzelor, se face fertilizarea de bază. Deși este o verigă importantă în tehnologia pomicolă, din considerente economice, se trece cu multă ușurință peste această etapă. Trebuie să nu uităm ca o plantaţie bine hrănită va fi şi o plantaţie rezistentă cu un potenţial productiv care ne poate aduce şi satisfacţii financiare.

Se execută diferenţiat de la o specie la alta în funcţie de vârsta plantaţiilor, producţia planificată, nivelul de aprovizionare al solului etc., motiv pentru care nu se pot da reţete standard. Dacă nu dispunem de analize agrochimice la sol, în funcţie de consumurile specifice fiecărei specii şi producţiile prognozate ne putem calcula dozele de îngrăşăminte. De exemplu pentru măr consumul specific kg îngrăşământ/to de fructe este de 3,0 kg azot; 0,7 kg fosfor (P2O5) şi 3,3 kg potasiu (K2O). Piersicul are cel mai mare consum specific. 10 kg azot, 2 kg fosfor şi 8 kg potasiu. Trebuie avut grijă că numai 2/3 din azot se administrează toamna şi 1/3 până la căderea petalelor.

Arătura de toamnă

În plantaţiile unde întreţinerea solului se face sub formă de ogor negru, mecanic se face mobilizarea adâncă a solului.

Alte lucrări

Plantaţiile noi trebuie protejate împotriva rozătoarelor dacă această lucrare se impune (apropierea de păduri, liziere, lunci, etc.), cu plase special confecţionate, tuburi perforate, hârtie, etc. În plantaţiile pe rod, în luna noiembrie se poate începe defrişarea pomilor neproductivi, debili sau bolnavi, completând în acelaşi timp golurile din parcelele, cu pomi din aceleaşi specii şi de acelaşi soi.

 

 

 

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›