Planificarea corectă a parcelelor de legume în grădină aduce rezultate frumoase reflectate printr-o recoltă bună, mai puține boli și dăunători în timpul vegetației, dar și lucrări realizare mult mai eficient.
În acest articol vorbim despre regulile pe care ar fi bine să le ia în calcul orice grădinar sau mic legumicultori pentru rezultate mai bune. Aspectele importante de luat în calcul atunci când planificați ce exact să cultivați și unde sunt:
- Ordinea de rotație a culturilor
- Ce cultură plantăm în vecinătate pentru a avea „vecini buni”
- Organizarea corectă a parcelei: dimensiunea, forma recomandată.
Proiectarea parcelelor este o lucrare destul de migăloasă ce ajută la crearea unei zone confortabile și funcționale pentru toți membrii „familiei” de plante cultivate.
Ordinea de rotație a culturilor
Practicile agricole sunt cheia pentru creșterea plantelor sănătoase. Când planificați, trebuie să organizați rotația corectă a culturilor. Rotația culturilor este o soluție universală ce, odată adoptată, vă va salva de probleme cum ar fi carența de nutrienți, boli sau dăunători.
Pentru a evita problemele la cultivarea legumelor, nu se recomandă să plantați specii din aceeași familie într-un singur loc timp de doi ani la rând.
Spre exemplu, pentru cunoscuta familie Solanaceae care include specii cum ar fi tomatele, cartoful, vinetele și ardeii, ar putea apărea probleme la cultivarea acestor specii ani la rând.
Acest lucru se întâmplă pentru că au boli comune, astfel că în cazul în care anul trecut, de exemplu, cartoful a fost afectat de o boală, aceasta, cel mai probabil, va apărea în acest an la tomatele cultivate pe aceeași parcelă.
În plus, plantele au abilități diferite de a asimila nutrienți. Cultivarea nesistemică duce la epuizarea solului. Rădăcinile castraveților, cepei și cerealelor extrag mult potasiu și fosfor din straturile superioare ale solului, iar morcovii și sfecla le absorb din nivelul inferior.
Rotația rezonabilă a culturilor presupune schimbarea anuală a locurilor pentru speciile de plante. Înainte de a planta, se face o listă cu culturile care doriți să le cultivați. Legumele populare sunt împărțite în patru grupuri, care sunt distribuite între parcele pe planul de amenajare al lotului:
- Culturi pentru frunze. Acestea includ toate soiurile de varză, ceapă verde, salată verde și spanac.
- Culturi pentru fructe. Dovleac cu castraveți si dovlecei, roșii cu ardei și vinete.
- Culturi pentru rădăcini. Cartofi, morcovi, ridichi și sfeclă.
- Leguminoase. Fasole, mazăre, bob.
În anul următor, fiecare grupă face un pas înainte, pe noua parcelă, astfel are loc rotația culturilor.
Dacă mărimea grădinii permite, atunci se lasă o parcelă pentru odihnă. Pentru ca pământul să nu stea inactiv, pot fi semănate îngrășăminte verzi, care vor livra solului mulți nutrienți necesari.
O parcelă cu plante de trifoi roșu, galben, lupin nu numai că arată original, dar îmbogățește și solul cu substanțe utile.
La acest subiect, vă recomand articolul Îngrășămintele verzi: Top 5 specii de plante ce combat dăunători și boli din sol.
Leguminoasele, plantele crescute pentru condimente (coriandru, busuioc) și verdețurile (spanac, salată) sunt premergători universali pentru toate celelalte culturi din gradină. Plantele din grădină îmbunătățesc caracteristicile solului.
Plantele solanacee și cucurbitacee (castraveți, dovlecei, pepene verde, pepene galben) nu pot fi cultivate după legume înrudite și una după alta. Ridichile și sfecla nu cresc bine după varză și morcovi.
Usturoiul dezinfectează solul din grădină, este sigur pentru toate culturile, cu excepția lui și a cepei. Detalii despre Ce plantăm după recoltarea usturoiului. Vezi culturile recomandate.
Căpșunile nu prind bine rădăcini după castraveți, roșii și cartofi. Porumbul zaharat crește bine după toate culturile, cu excepția sorgului.
Premergătorii nefavorabili ai leguminoaselor (mazăre, fasole) din grădină sunt speciile înrudite și porumbul.
Verdețurile sunt incompatibile cu varza și morcovii.
Reguli de plantare a „vecinilor buni”
Amenajarea grădinii într-o zonă mică va ajuta la plasarea compactă a plantelor și la obținerea unui randament ridicat. Dacă alegeți vecinii potriviți, atunci veți avea doar beneficii. Vecinii de succes sunt capabili să minimizeze daunele provocate de dăunători și insecte.
Fasolea sub formă de tufă respinge gândacii de Colorado din cartof, vinete și păduchii de la varză. Fasolea e bine să fie plantată în jurul parcelei cu castraveți, cartofi și porumb, deoarece această cultură îmbunătățește nutriția cu azot în grădină.
Mazărea este însoțitorul perfect pentru morcovi și napi, iar pelinul și gălbenelele dacă sunt în vecinătate le strică gustul.
Mai multe detalii la acest subiect găsiți în articolele:
- Vecini buni: Ce culturi plantăm lângă roșii pentru recolte bogate.
- Culturi recomandate pentru a fi plantate lângă cartof.
- Ce culturi putem crește lângă ardei.
- 12 culturi ce cresc bine și oferă recolte bogate lângă ceapă.
- Ce culturi plantăm lângă castraveți pentru recolte bune.
Planificarea corectă a parcelelor în grădină
Cartofii pot fi plantați și cresc bine în parcele mixte. Hreanul, vetricea și nasturtium resping insectele. Prietenia dintre spanac și fasole alungă gândacii de Colorado. Țelina inhibă speciile crescute pentru rădăcină, de aceea este interzisă cultivarea ei aproape de cartof.
Pătrunjelul dintre rândurile de căpșuni va speria limacșii. Usturoiul coexistă fără probleme în grădină cu căpșunile, dar nu preferă vița de vie. Mazărea este recomandată ca prietenă pentru napi.
Porumbul este o plantă care este deosebit de pretențioasă. Vecini, cum ar fi sfecla sau țelina nu sunt recomandați. Iar cultivat împreună cu dovleacul și fasolea, se dezvoltă toți foarte bine, deoarece vecinii se sprijină reciproc pe toată perioada de dezvoltare.
Ardeiul se înțelege perfect cu busuiocul, dar nu este recomandat în alianță cu feniculul.
Cum aranjăm parcelele în grădină
Planificarea atentă a grădinii va ajuta la obținerea unei recolte bogate pe o suprafață mică. Dacă plantați legumele conform regulilor, cu parcele frumoase și vecini comozi, această armonie va asigura și o roadă bogată.
Chiar dacă culturile care sunt expuse la aceleași boli și dăunători sunt cât mai îndepărtate una de cealaltă pe parcelă, totuși, atunci când una dintre ele este infectată, este necesar să se efectueze un tratament preventiv pentru restul.
Acest lucru este valabil mai ales pentru bolile fungice în formă avansată. Ele sunt răspândite prin spori și, uneori, raza de infecție este mai mare de un kilometru. Din același motiv, nu este suficient să eliminați plantele infectate, acestea trebuie distruse.
Înălțimea și grosimea părților aeriene și radiculare ale plantei este, la fel, importantă. Nu puteți planta împreună plante înalte, stufoase și cele care abia se văd de la sol.
Rezultatul va fi evident – uriașul îl va îneca pe scund. Și dacă planta are un sistem radicular puternic, nu trebuie să plantați alături legume cu un sistem slab, superficial.
Dar există un truc aici. Dacă o rădăcină puternică, de exemplu, hreanul, merge departe spre interior și ia hrană de acolo, atunci menta poate fi plantată ca vecin, pentru că rădăcinile ei se dezvoltă în stratul superior al solului. În plus, ambele plante sunt suficient de puternice pentru a concura.
Raportul dintre plante și umiditatea solului poate fi un alt aspect important de luat în calcul. Un exemplu viu sunt tomatele și castraveții plantați în aceeași seră. Roșiile iubesc udarea rară, dar abundentă, castraveții, iar au nevoie de sol umezit în mod constant.
Pentru a menține un aspect atractiv al culturilor plantate, sunt recomandate parcelele cu rânduri înguste. Dacă aveți acces la acestea dintr-o singură parte, dimensiunea nu trebuie să depășească intervalul 50-60 cm.
Dacă plantele pot fi îngrijite din două părți, atunci se recomandă parametrii de 70-80 cm. Este ușor să afânați solul, să îndepărtați buruienile și să monitorizați starea legumelor.
Dimensiunea optimă a cărării dintre rânduri este de la 30 la 50 cm, dar recomandată e distanța de 40 cm. Pe aceasta poate fi plasat rumeguș sau prundiș pentru acces în perioada umedă.
Atunci când planificați o grădină, lungimea parcelelor depinde de cerințele proprietarului și de caracteristicile terenului. Parametri tradiționali – de la 5 la 10 metri.
V-ar putea plăcea și Creșterea legumelor în paturi înguste după metoda Mittleider – cum obținem recolte bogate.
Diverse forme de parcele
Structurile practice și convenabile se încadrează în compoziția generală, de aceea se folosesc forme geometrice. Cele mai recomandate sunt, de obicei, modelele dreptunghiulare.
Cele pătrate nu trebuie înființate mai lat de 50-60 cm, altfel îngrijirea legumelor va fi complicată.
O parcelă uriașă arată impresionant, dar greu de prelucrat. Cu cât diametrul este mai mare, cu atât este mai greu să îndepliniți lucrările agricole. Cărărușele panificate vor ajuta la facilitarea îngrijirii plantelor.
Parcelele înălțate pot fi amplasate oriunde pe teren. O structură complexă cu mai multe straturi arată armonios pe fundalul unei curți sau al unui gazon.
Comentarii