Ultimii trei ani agricultura din Moldova s-a confruntat cu o serie de crize internaționale, care au avut impact major regional, ce i-a determinat producătorii agricoli autohtoni să fie nevoiți să adopte un sistem de management al riscurilor, dar și să-și dezvolte o imunitate la eventualele perturbări care apar în sector.
Deși penuria alimentară nu reprezintă o provocare semnificativa pentru Republica Moldova, întrucât nevoile alimentare sunt acoperite de producția internă, iar decalajul dintre stocurile existente și necesare este asigurat din importuri, o întrebare care preocupă reprezintă volatilitatea producției agricole, precum și disponibilitatea stocurilor la principalele culturi cerealiere și oleaginoase în noul sezon.
Dacă seceta din 2020 a avut un efect negativ asupra întregului sector agricol, în 2022 situația conflictului din Ucraina a pus sub pericol aprovizionarea alimentară globală.
Fiind principalele țări exportatoare pentru unele produse agroalimentare de pe piața globală, Ucraina și Federația Rusă rămân furnizori importanți de mărfuri agricole, precum grâu, porumb, orz, floarea soarelui și alte produse de bază, inclusiv îngrășăminte, ambele asigurând aproximativ 30% din exporturile globale de grâu și 20% din exporturile de porumb.
Republica Moldova se află în imediată proximitate față de zona de conflict, întreține legături comerciale strânse cu statele afectate precum și majoritatea lanțurilor sale logistice traversează Ucraina, astfel situația formării prețurilor depinde mult de conflictul din zonă.
Dacă până in iulie 2022 persista riscul unei eventuale crize alimentare, atunci din august 2022 problema s-a aplanat grație Coridorului de Cereale. Desigur, această înțelegere a avut mai multe efecte benefice, dar la nivel local prețurile s-au redus, ceea ce în contextul inflației galopante la nivel național, de 28,7% în medie pentru 2022m a fost dezastruos pentru fermieri.
Anul 2023, din punct de vedere agricol, se arată a fi mai optimist. Astfel, după un an de secetă și de război, în 2023 se estimează o recoltă mai bună.
Spre exemplu, grâul este semănat pe o suprafață de 302 mii hectare. Recolta estimate este de 1,2 milioane de tone, în creștere cu 42% față de 2022.
Recolta de orz este estimată la 168 de mii de tone, cultura fiind semănată pe o suprafață de 44 de mii hectare, rapița – 135 de mii de tone (de pe o suprafață de 75 de mii de hectare), iar pentru floarea soarelui prognoza este de 940 de mii de tone, de pe 385 de mii de hectare.
Prognoza volumelor producției de cereale din sezonul 2023- 2024 (estimare la data 23 mai 2023):
Ce ține de stocurile existente la început de sezon 2023-2024, datele studiului arată, că din întregul stoc de cereale aflate în spațiile de depozitare, de aproximativ 434 mii tone, circa 46,4% este porumb (201 mii t), 24%- floarea soarelui (100 mii t) și 24%- grâu (106 mii t).
La începutul sezonului actual, în iunie 2022 cea mai mare pondere din stocul rămas din sezonul precedent de aproximativ 703 mii t era porumb și sorg – 60 % (421 mii t), urmat de grâu – 29% (202 mii t) și floarea soarelui – 9% (62 mii t).
Stocurile de cereale rămase la sfârșit de sezon 2022- 2023, situația 23 mai 2023 (Sursa: BNS, date prelucrate de grupul de experți Flow up-Kriss Grup):
Dacă e să analizăm situația capacității de stocare a cerealelor pentru anul 2023, aceasta nu a avut de parcurs modificări majore. Capacitatea disponibilă pe țară pusă la dispoziție de cele 44 de elevatoare este de 1 292 mii tone.
La fel, este necesar de luat în considerare capacitatea de depozitare a gospodăriilor private. Astfel, Republica Moldova dispune de 914 comune, dacă e să estimăm, că fiecare comună are spații pentru păstrare de 850- 900 t, atunci în mediu pe țară există loc pentru păstrare de 800 mii tone cereale la depozite private. În ansamblu, capacitatea totală de păstrare atinge 2 092 mii tone.
Totodată, este important să se sublinieze, că dacă la începutul sezonului 2022-2023 depozitele erau pline la 34%, stocul de tranzit fiind de 703 mii tone, atunci la începutul sezonului 2023-2024, la situația 23 mai 2023, această pondere e de 21%, mai există loc de depozitare pentru 1 658 mii tone cereale.
Prin urmare, la moment nu există riscul de lipsă a spațiilor de păstrare. Dar, sezonul se așteaptă bogat, deci eventual, pe parcurs capacitatea de depozitare la sigur va fi pusă sub presiune.
Una din cauze este blocarea unor spații cu roada din sezonul 2022-2023. Ce e posibil, din motivul cererii mari și tarifele de păstrare se vor majora. Prin urmare, necătând la o vizibilă fluidizare a depozitelor la moment, prognozele optimiste pentru sezonul viitor determină apariția problemei cu stocarea și deja acum trebuie implementate unele măsuri.
Lipsa spațiilor de depozitare este evidențiată prin faptul, că fermierul preferă să păstreze producția în hambarul propriu, evitând depozitarea la întreprinderile specializate (elevatoare), care prestează servicii scumpe și necalitative.
Ca regulă, încăperile multor întreprinderi specializate în depozitare și condiționare sunt pustii, iar suprafețele păstrare, deținute de fermieri acoperă maxim 50-60% din necesități. O soluție pentru depășirea problemei spațiilor de depozitare ar fi, ca elevatoarele pustii să fie achiziționate de fermieri, utilizând chiar unele metode de cooperare.
În ultimul timp, ca metodă alternativă este utilizată depozitarea în silobag, care deseori este mai eficientă decât investițiile capitale enorme în elevatoare specializate.
O presiune suplimentară va fi efectuată de tranzitul de cereale din Ucraina prin Moldova. La moment, Coridorul de Cereale funcționează mai lent din cauza barierelor la inspectare impuse neverbal de autoritățile ruse.
Din această cauză, multe exporturi din Ucraina se realizează pe cale terestră, iar în noul sezon se așteaptă un val masiv de tranzit de cereale ucrainești prin Republica Moldova, care vor încărca vagoanele liniilor de cale ferată și punctele de trecere a frontierei terestre.
În noul sezon, sarcinile logistice ale țării, lipsa facilităților de depozitare și metodele de provocări de transport aliniate cu costuri de producție mai mari rămân un obstacol major pentru fermierii locali.
Astfel, după datele APK inform, pentru noul sezon 2023-2024 roada prognozată în Ucraina va fi de 16,2 mln. tone grâu (cu 14% mai puțin ca în sezon 2022-2023), din care 8,8 mln potențial de export; 12,8 mln. tone floarea soarelui (creștere cu 14,6 % comparativ cu 2022-2023), din care 1,4 mln. tone potențial de export. Recolta estimată la porumb va fi de 21 mln. tone, orz- 2 mln. tone, rapiță- 3,6 mln. tone.
Importurile definitive din Ucraina, cel mai probabil, nu vor fi o problemă pentru Republica Moldova. Dacă e să analizăm exporturile la grâu, porumb și floarea soarelui din Ucraina pe țări, atunci Republica Moldova nu intră în primele 15 țări- destinații (cu excepția la floarea soarelui, când în perioada ianuarie-septembrie 2022 Moldova a ocupat locul 5 în raitingul destinațiilor).
Spre exemplu, în perioada ianuarie-septembrie 2022 prima țară-destinație la export grâu din Ucraina era Turcia, urmată de România și Egipt.
Cauza pentru care fermierii ucraineni nu sunt predispuși să-și vândă marfa în Republica Moldova sunt prețurile relativ joase comparativ cu alte țări. Raportul dintre prețurile de vânzare oferite de România și Republica Moldova arată că cele din România fiind net superioare.
Totodată, analiza datelor respective pe Ucraina permite să se deducă concluzia, precum că nu importurile din Ucraina în Moldova sunt factorul care provoacă scăderi de preț la cereale în Republica Moldova, dar perturbările din zona Bazinului Mării Negre provocate de cererea excedentară de cereale ieftine de origine ucraineană.
Exporturile de grâu din Ucraina pe țări și cantități:
Analiza exportului de porumb din Ucraina pe țări & cantități, ianuarie- aprilie 2023:
Comentarii