Pentru a nu rămâne în urmă, fiecare industrie trebuie să facă schimbări și să se adapteze vremurilor actuale, iar pomicultura nu face excepție.
Tehnologiile noi care îmbunătățesc recoltele și randamentele, controlează dăunătorii și creează fructe adaptate la schimbările climatice sau rezistente la boli sunt tendințele dominante în 2024, iar acestea cu siguranță nu se vor opri în 2025.
Din nou, dronele în centrul atenției
Utilizarea dronelor devine tot mai frecventă în agricultură. Anul acesta, în Mexic, se desfășoară proiectul „Detectarea și clasificarea fructelor de mango prin imagini RGB capturate cu o dronă”, cu scopul de a îmbunătăți productivitatea, a reduce costurile și a atenua impactul lipsei forței de muncă în industria fructelor.
În Chile, universitățile din Talca și Beijing au lansat un proiect inovator care transformă agricultura folosind tehnologii de vârf, cum ar fi inteligența artificială, dronele și sateliții, pentru a aborda provocările agriculturii moderne, în special în contextul lipsei de apă.
„Am dezvoltat modele biomatematice care permit, folosind o dronă, să aflăm câtă apă consumă o podgorie sau un câmp de porumb, cu un grad înalt de precizie”, a explicat Samuel Ortega Farías, directorul CITRA și al proiectului menționat.
În Magdalena, Columbia, dronele sunt folosite activ pentru pulverizare, ceea ce nu doar reduce costurile pentru producători, ci oferă și o mai bună protecție a mediului, datorită preciziei în reducerea dispersiei produselor și minimizării impactului asupra ecosistemelor strategice.
Primul soi de mur fără semințe
Inovația nu presupune doar practici agricole mai bune, ci și oferirea unui „plus” fructelor deja îndrăgite de consumatori, răspunzând, de exemplu, la schimbările climatice și lupta continuă împotriva bolilor.
În 2024 a fost lansat primul soi de mur fără semințe, dezvoltat cu tehnologia CRISPR de Pairwise, pionier în inovația genetică pentru alimente.
„Acum consumatorii vor putea alege o mură nutritivă, fără semințe, care oferă constant un gust și o calitate excelente”, a declarat Haven Baker, co-fondator și director comercial la Pairwise.
Mere și fructe moi adaptate la schimbările climatice
Combaterea schimbărilor climatice cu fructe mai rezistente la vreme a dus la dezvoltarea unor mere și fructe de pădure adaptate la climă.
Efortul „Shoestring” de ameliorare de la Universitatea din Maryland a brevetat două noi soiuri de măr (MD-TAP1 galben și MD-TAP2 roșu) adaptate la climatele mai calde, care ar putea reduce costurile cu forța de muncă.
În mod similar, în Chile, proiectul „Selecția și recomandarea de noi varietăți de fructe de pădure obținute prin biotehnologie în Regiunea Maule” urmărește promovarea schimbărilor în compoziția genetică a culturilor naționale și internaționale.
Caracteristica principală a cercetării este adaptabilitatea acestor fructe de pădure la schimbările climatice și randamentele sporite, cu o gestionare mai sustenabilă.
De asemenea, parteneriatul Hot Climate Partnership (HCP) a prezentat STELLAR, primul soi de măr timpuriu din lume adaptat special la climatele cu veri fierbinți, marcând un moment important pentru soiurile timpurii. Acesta a fost prezentat la expoziția Fruit Attraction.
În domeniul bolilor și al dăunătorilor, compania Prevar din Noua Zeelandă a lansat GoodnessMe, un soi de măr cu dublă rezistență genetică la rapăn, toleranță la făinare, cancerul european și protecție naturală împotriva arsurilor solare.
Predicția recoltei
În linie cu inteligența artificială, un nou sistem dezvoltat la National Robotarium, împreună cu oameni de știință din Chile și Spania, numără florile pomilor fructiferi pentru a estima recoltele cu până la șase luni înainte de recoltare, făcând randamentele mai eficiente, sustenabile și profitabile.
Acest sistem a fost deja testat în livezile de piersic din Catalonia, Spania, unde a oferit rezultate cu o precizie de 90%.
„În multe țări din lume, fermierii se bazează adesea pe metode manuale pentru a estima producția, ceea ce poate avea o marjă semnificativă de eroare.
Folosind puterea inteligenței artificiale și tehnologiile accesibile, cum ar fi smartphone-urile, abordarea noastră se integrează perfect cu practicile agricole tradiționale”, a comentat Dr. Fernando Auat Cheein, profesor asociat de robotică și sisteme autonome la National Robotarium.
Robotica – printre progrese
Robotica se remarcă, de asemenea, printre progresele acestui an. Automatizarea recoltării fructelor este evidențiată prin exemplul unui echipament dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Washington, capabil să culeagă delicat majoritatea merelor dintr-un pom, fără a le deteriora.
Universitatea din Washington este completată de eforturile Universității de Stat din Michigan, care lucrează la îmbunătățirea operabilității unui robot de cules mere.
Obiectivul este modernizarea funcționalității robotului, utilizând inteligența artificială pentru a recolta sistematic cele mai coapte mere și tehnologia inginerească pentru a proteja fructele de lovituri.
De asemenea, oamenii de știință de la Universitatea de Stat din Mississippi dezvoltă un robot capabil să recolteze automat mure, cu investiții de peste un milion USD, oferind feedback și asistență cultivatorilor, având în vedere natura delicată a acestor fructe.
Cleștele robotului este dotat cu senzori care imită degetele fine, pentru a prinde și culege murele fără a le strivi. Sistemul identifică fructele coapte și oferă estimări privind recolta totală.
Într-un progres major pentru industria bananelor, Chiquita, în parteneriat cu KeyGene, MusaRadix și Wageningen University and Research (WUR), a dezvoltat Yelloway One, primul hibrid de banană rezistent la Fusarium R4T și parțial rezistent la Mycosphaerella fijiensis (black sigatoka), două dintre cele mai mari amenințări la adresa producției mondiale de banane.
Am putea continua cu toate progresele din 2024, cum ar fi noi soiuri de nuci și prune în Argentina, studii privind citricele din Brazilia pentru a face față secetei sau crearea unei mure mai dulci și mai profitabile, adaptată nevoilor producătorilor și consumatorilor.
Comentarii