Schimbări importante în exportul de cereale și oleaginoase din Moldova

În sezonul agricol 2024/2025, Republica Moldova a înregistrat schimbări importante în structură la exportul de cereale și oleaginoase.

Dacă în anii precedenți grâul și porumbul erau principalele  produse exportate, în acest sezon floarea-soarelui a devenit liderul culturilor, cu un volum total de 362 970 de tone exportate din iulie 2024 până în ianuarie 2025, ce reprezintă o creștere de 64% față de perioada similară a sezonului anterior.

Exportul de floarea-soarelui

Prețul mediu la floarea-soarelui a crescut pronunțat, ajungând la 12,09 lei/kg în ianuarie 2025, cu 64% mai mult decât media pentru sezonul trecut (7,49 lei/kg).

În contrast, exporturile de ulei de floarea-soarelui, un produs procesat cu valoare adăugată mai mare, au scăzut foarte tare, fiind cu 92% mai  mici față de sezonul precedent, ajungând la doar 10 962 de tone în primele 6 luni ale sezonului actual.

În perioada iunie 2023- ianuarie 2024, volumul de ulei exportat era de 139 311 tone. În ianuarie 2025, s-au exportat 2 475 tone de ulei, dar prețul acestuia a crescut ajungând la 22,31 lei/kg, cu 26,8% mai  mult decât în sezonul anterior.

Scădere atât de abruptă a exporturilor de ulei de floarea-soarelui este îngrijorătoare, deoarece Moldova pierde oportunitatea de a exporta produse finite, preferând să trimită materie  primă brută peste hotare. 

Exportul de cereale (grâu, orz) din Moldova în sezonul 2024/2025

Exporturile de grâu, care în mod tradițional reprezentau un segment important al comerțului extern agricol, au scăzut cu 34%, însumând 617 273 tone (iulie 2024- ianuarie 2025).

În luna ianuarie 2025, doar 31 392 tone de grâu au fost exportate, iar prețul mediu a ajuns la 4,07 lei/kg. Creșterea prețului arată o ușoară redresare a pieței, dar cantitățile mai mici semnalează despre o producție mai mică la nivel intern.

O situație asemănătoare s-a înregistrat și la orz, unde exporturile au scăzut cu 19% comparativ cu sezonul trecut,  ajungând la 114 646 de tone (iulie 2024- ianuarie 2025).

În luna ianuarie, s-au exportat 5 058 tone de orz la  un preț de 3,85 lei/kg. 

Porumbul a suferit cel mai mare declin dintre toate culturile analizate, cu o reducere a exporturilor de 79% în primele 6 luni ale sezonului agricol curent.

Dacă în sezonul precedent Moldova exporta 248 959 tone  de porumb în perioada iulie-ianuarie, actualmente volumul s-a prăbușit la doar 52 339 de tone, la un preț mediu de 4,52 lei/kg, în creștere cu 37%.

În luna ianuarie 2025, exporturile de porumb au fost de 9 981 tone, mai mari decât în lunile anterioare, dar simțitor mai mici decât în anii precedenți. 

Evoluția exporturilor la principalele culturi cerealiere și oleaginoase și ulei:

Exportul de rapiță din Moldova

Rapița a înregistrat și ea un recul important, cu exporturi reduse cu 65%, totalizând 91 547 tone față de 265 140 tone în sezonul anterior.

În luna ianuarie 2025, doar 6 290 tone de rapiță au fost exportate, iar prețul mediu a crescut la 10,27 lei/kg. Prețul mediu per primele 6 luni din sezon a constituit 9,02 lei/kg, ceea ce reprezintă o creștere de 20% față de anul trecut (7,49 lei/kg).  

Schimbările în structura exporturilor din acest sezon reflectă impactul unui an agricol dificil, marcat de secetă și de o producție mai redusă disponibilă pentru export.

Scăderea livrărilor de grâu, porumb și rapiță nu este doar rezultatul unei cereri externe mai mici, ci și al unei recolte insuficiente, care a limitat cantitățile disponibile.

Declinul puternic al porumbului, care în anii precedenți era una dintre principalele culturi exportate, arată vulnerabilitatea acestui sector la condițiile climatice nefavorabile. 

Pe contrast, vânzarea masivă a semințelor de floarea soarelui în locul produsului finit denotă existența unor dificultăți serioase pentru procesatorii locali, care se confruntă cu o lipsă de materie primă.

Vezi și Fabricile de ulei își reduc activitatea. Industria – exclusă din ajutorul de stat pentru industriile prelucrătoare.

Reducerea globală a exporturilor agricole subliniază importanța unor politici care să sprijine fermierii în fața condițiilor meteorologice nefavorabile.