Introducerea de către Ucraina a taxei de export de 10% pentru boabele de soia, în vigoare din 4 septembrie 2025, a schimbat fundamental modul în care funcționează piața regională a oleaginoaselor.
Decizia urmărește stimularea procesării interne în Ucraina, însă pentru Republica Moldova consecințele sunt mult mai ample decât simpla scumpire a materiei prime.
„Până în vara lui 2025, industria moldovenească de procesare depindea aproape în totalitate de soia ucraineană, care acoperea 97–99% din importuri”, spune Iurie Rija, Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale.
Prețurile accesibile și volumele mari ofereau procesatorilor un flux stabil de materie primă. În momentul în care taxa a intrat în vigoare, acest flux s-a blocat complet.
În lunile august–octombrie, Republica Moldova a ajuns în situația în care nu a mai importat practic deloc boabe de soia, fiind obligată să lucreze exclusiv cu producția locală.
Această schimbare are două efecte majore.
Primul este legat de costuri. Soia autohtonă se vinde la 6,50–7 lei/kg cu TVA, în timp ce ultimul preț al soiei ucrainene înainte de taxă era de 6,20 lei/kg.
Producția internă de soia poate acoperi doar 1/3 din necesar
Diferența pare redusă, dar pentru o industrie care funcționează pe marje limitate, ea generează pierderi imediate.
În paralel, producția internă este insuficientă: în 2025, Republica Moldova obține doar 33,5 mii tone de soia, ceea ce acoperă aproximativ o treime din necesarul intern.
„Al doilea efect, poate chiar mai important, este legat de șrotul ucrainean. Deși boabele sunt taxate, șrotul rămâne liber la export, ceea ce înseamnă că procesatorii ucraineni, nevoiți să prelucreze local materia primă, trimit pe piețele vecine cantități mari de șrot ieftin”, menționează Iurie Rija.
Republica Moldova a importat 39 600 tone în primele zece luni ale anului 2025, un nivel fără precedent. Prețul mediu de import a coborât la 6,30 lei/kg fără TVA, presând industria locală, care nu poate concura cu aceste costuri.
Șrot la prețul soiei importat în Moldova. Soluția: Includerea unei taxe la importul de șrot
Pe scurt, avem o situație paradoxală: Moldova nu mai poate aduce boabe de soia la preț competitiv, dar primește un val de șrot procesat ieftin din Ucraina.
Procesatorii locali cumpără materie primă scumpă și vând un produs finit la un preț forțat în jos de șrotul ucrainean. Rezultatul este erodarea severă a rentabilității, iar unele unități riscă să își reducă activitatea.
În aceste condiții, soluția viabilă pentru protejarea industriei autohtone ar fi introducerea unei taxe simetrice de 10% pe importul de șrot de soia și șrot de rapiță, măsură care ar echilibra piața și ar oferi procesatorilor spațiul minim necesar pentru a funcționa.
Veniturile colectate ar putea susține atât producătorii de soia, cât și sectorul zootehnic, asigurând un lanț valoric funcțional și o piață mai previzibilă.
Comentarii