Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunţat planuri ambițioase de reformare şi dezvoltare a întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), o companie cu datorii istorice de peste 1,13 miliarde de lei și o infrastructură învechită.
Potrivit lui Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, CFM a ajuns în situaţie critică pentru că de „12 ani este în paragină totală”, adică de prin anii 2012-2013, scrie Mold-street.
Vina pentru criză o poartă administraţia CFM?
El a susţinut că atunci când a venit în fruntea MIDR, întreprinderea avea datorii de peste un miliard de lei, inclusiv pentru motorină, energie electrică şi termică, gaze naturale etc. „Am găsit facturi neachitate timp de zeci de ani”, a precizat Bolea.
„La acestea se adăugau restanţe de 9 luni la salariile angajaţilor. În februarie 2025, încasările CFM au scăzut la doar 22 milioane lei, în timp ce doar pentru plata salariilor erau necesare circa 40 milioane lei. Adică se atesta un decalaj enorm”, spune Bolea.
CFM va fi restructurată prin divizarea în două entități separate
Vladimir Bolea a menţionat şi planurile pentru CFM. Astfel în 2026, CFM va fi restructurată prin divizarea în două entități separate, mișcare menită să eficientizeze operațiunile și să atragă investiții strategice.
Prima entitate, „CFM Infrastructură”, va gestiona întreaga infrastructură feroviară a statului, inclusiv șinele, gările și podurile.
Această componentă va rămâne în proprietatea statului, fără drept de privatizare, și va fi eligibilă pentru a primi subvenții guvernamentale pentru modernizare și întreținere, deja din 2026.
Cea de-a doua companie, „CFM Marfă”, va funcționa ca un operator comercial, responsabil de transportul de mărfuri și pasageri. Aceasta va trebui să își asigure sustenabilitatea financiară din serviciile prestate, concurând pe o piață liberă.
„Această separare este importantă pentru alinierea la normele europene și pentru a permite o gestionare transparentă a fondurilor”, a precizat ministrul.
Despre reformarea CFM şi separarea activităţilor se vorbeşte deja de un deceniu şi ceva, dar totul a rămas la nivel de promisiuni.
Linie feroviară nouă, cu ecartament european și tracțiune electrică
Pe lângă reforma structurală anunțată, planul autorităților include proiecte majore de infrastructură, menite să schimbe rolul transportului feroviar în Republica Moldova.
Vicepremierul a subliniat că unul dintre cele mai importante obiective este conectarea directă a țării la rețeaua feroviară europeană.
Proiectul-cheie vizează construcția unei linii feroviare noi, electrificate și cu ecartament european, realizată în parteneriat cu România. Prima etapă presupune un tronson de aproximativ 25 km până la Ungheni, cu intenția declarată de extindere ulterioară până la Chișinău.
Noua linie ar permite o viteză medie de circulație de 160 km/h, ceea ce ar spori semnificativ mobilitatea, atractivitatea și eficiența transportului feroviar, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri.
Proiecte complementare pentru modernizarea rețelei existente
Pe lângă noua linie feroviară, autoritățile au în vedere finalizarea interconectării podului Fălciu, reconstrucția tronsonului Văleni–Giurgiulești și modernizarea continuă a infrastructurii feroviare existente.
Aceste investiții sunt considerate vitale pentru transformarea transportului feroviar într-o alternativă viabilă și mai accesibilă decât cel rutier, în special în condițiile în care taxele rutiere din regiune sunt în creștere.
Integrarea în coridoarele europene, obiectiv strategic
Potrivit ministrului Vladimir Bolea, obiectivul final este integrarea deplină a Republicii Moldova în coridoarele europene de transport, ceea ce ar putea stimula exporturile și ar crea premise pentru dezvoltare economică.
Cu toate acestea, nu au fost prezentate date concrete privind volumul necesar al investițiilor.
Întârzieri persistente la tronsonul Văleni–Giurgiulești
De notat că tronsonul feroviar Văleni–Giurgiulești a fost afectat de alunecări de teren în urmă cu trei ani.
Deși acum doi ani au fost alocate 60 de milioane de lei pentru reparații, lucrările nu au fost finalizate până în prezent, situație care ridică semne de întrebare privind capacitatea de implementare a proiectelor anunțate.
Opt miliarde de lei pentru investiţii
O analiză a Ministerului Finanţelor relevă că lipsa capitalului de lucru, întârzierile la plată și conturile bancare îngheţate contribuie la întreruperea serviciilor și la riscurile de reputaţie.
„Astfel activele neesenţiale, cum ar fi Palatul de Cultură al Feroviarilor, generează pierderi anuale (5 milioane de lei) şi se analizează posibilitatea de restructurare”, relevă analiza.
Ministerul Finanţelor estimează nevoia de finanţare pentru investiţii, atât la materialul rulant, cât şi la infrastructură, la peste 400 de milioane euro (circa opt miliarde de lei), în investiţii de capital pe coridoare şi centre logistice.
Fără reforme şi finanţare externă, redresarea operaţională este puţin probabilă, conchide Ministerul Finanţelor.
Comentarii