Un sat modest, cu încă multe case cu acoperiș din paie și garduri de lemn. Așa arată Brăviceniul orheian la prima vedere. Părerea se schimbă, însă, după ce afli că în fiecare a cincea casă din sat este pusă pe roate câte o mică afacere. Din satul Brăviceni, raionul Orhei, nimeni nu pleacă peste hotare. Iar mulți dintre cei plecați decid să se întoarcă. Toți cei care vor să muncească își găsesc lesne de lucru acasă și încă pentru un salariu mai mare decât cel mediu pe economie în republică. Motorul care mișcă lucrurile, susțin sătenii, este primarul localității.
Satul fără de șomeri
Chiar dacă este 25 decembrie, Crăciunul pe stil nou și zi de odihnă oficială, majoritatea locuitorilor din Brăviceni sunt la muncă, care la fabrica de mezeluri din sat, care la cea de lactate. Peste 30 de persoane muncesc la ferma de bovine și porcine. Dar cei mai mulți dintre brăviceneni se îngrijesc de propriile afaceri, deschise pe lângă casă cu suportul financiar al Guvernului polonez. Satul Brăviceni are 2 400 de locuitori. 70 la sută din persoanele apte de muncă au un serviciu stabil. Salariul mediu al oamenilor care muncesc în acest sat este de 4 500 de lei. „Planul meu este ca, la sfârșitul anului viitor, să avem angajați în câmpul muncii toți brăvicenenii, iar salariul mediu al acestora să ajungă la 7 000 de lei”, ne spune ambițios primarul localității, Vladimir Cociorvă, a cărui soție, de altfel, este unul dintre principalii oameni de afaceri din sat.
Afaceri moldovenești pe bani polonezi
Abțibilduri cu textul „asistența Poloniei” găsești lipite în multe gospodării din satul Brăviceni. În toate casele astfel „marcate” se dezvoltă câte o mică afacere. Dumitru Caraman crește răsad în sere. Inițial, bărbatul își construise două sere rudimentare, dar, cu un an în urmă, primarul l-a chemat la el și l-a întrebat dacă nu vrea să își dezvolte afacerea și i-a propus să aplice pentru un grant oferit de un fond guvernamental polonez. Miercuri, l-am găsit pe Dumitru Caraman lucrând de zor la asamblarea unor noi sere moderne și spațioase. „Eu cu răsadul nu ajung la piață. Mi-l cumpără de acasă pe tot. Mi s-a dus vestea prin zonă că am răsad bun. Cresc și roșii de vânzare. Folosesc doar îngrășăminte biologice, de aceea vând producția ca pâinea caldă”, spune cu mândrie bărbatul care întreține din această afacere o familie numeroasă. Dumitru Caraman are cinci fiice. Primarul de Brăviceni ne dă asigurări că, la anul viitor, Dumitru Caraman va mai lua un grant de la același fond polonez și își va mai extinde afacerea.
Soluția primarului
Cu un buget modest pus la dispoziție de stat, primarul de Brăviceni a ales o altă cale pentru dezvoltarea satului. Vladimir Cociorvă a decis să încurajeze dezvoltarea micilor afaceri în localitate. Pentru aceasta, primarul a stabilit încă în 2009 relații de bună colaborare cu Fondul polonez „Vostok” și cu o altă fundație de stat din Cehia care susțin financiar dezvoltarea micului business. Timp de patru ani, grație acestor sponsori europeni, în sătucul din Orhei au fost deschise zeci de afaceri. „Primarul ne cheamă periodic la primărie și ne întreabă cine și ce idei de afaceri avem. El ne încurajează să ne apucăm de treabă și să scriem proiecte pentru granturi. Noi acoperim 30% din suma investițiilor, iar polonezii celelalte 70%”, ne spune directorul proaspăt deschisei fabrici de mezeluri din localitate, Vladimir Stradenenco. La ședința la care el a venit cu ideea de a deschide o fabrică de mezeluri, alți consăteni de-ai săi au propus să deschidă câteva ferme de iepuri. Și aceste idei au prins viață.
Invidiați de vecini
„La noi în sat nu lucrează numai acei care nu vor să lucreze”, spune Ecaterina Bucur. Femeia, care până nu demult era șefă a Oficiului poștal din sat, acum muncește la fabrica de mezeluri. „Nici nu mă gândesc să plec din sat. Am un salariu bun. Oamenii din satele vecine ne invidiază”, ne explică ea. Primarul își tălmăcește și el raționamentele după ce ne arătăm nedumeriți de faptul că, deși familia sa are afaceri, dânsul stimulează businessurile altora: „Noi afaceri în sat înseamnă investiții, locuri de muncă, oameni cu trai decent. De asemenea, atunci când îi ajut pe săteni să își pornească afacerile, ne înțelegem că, după ce se pun pe picioare, vor ajuta și ei satul. Așa am reușit să reparăm biserica din localitate și să construim un gard nou la cimitir. Pentru multe proiecte sociale primăria nu a alocat niciun bănuț. Oamenii, fiind îndestulați, sunt gata să contribuie pentru binele satului”, afirmă Cociorvă.
Aer european
Cu studii în Germania, primarul a reușit să aducă un spirit practic european în satul de baștină pe care îl conduce încă din 1999 (cu o mică pauză între anii 2001-2005, când a fost deputat în Parlament – n.r.). Chiar dacă oamenii o duc destul de bine, aceștia nu sunt tentați să își construiască palate. „Nu a venit încă momentul să ne facem o casă mare. Acum toți banii pe care îi câștigăm îi investim în dezvoltarea afacerilor sau în deschiderea lor. Așa gândesc aproape toți brăvicenenii. Afacerea vecinului te stimulează să te apuci și tu de muncă”, ne mărturisește unul dintre cei 150 de proprietari de sere din sat. Un alt lucru specific satului este faptul că aici aproape toată lumea se deplasează cu bicicleta, de la copii până la bătrâni și chiar primar. „Vara obișnuiesc să umblu prin sat cu bicicleta. Așa pot sta mai mult de vorbă cu sătenii”, ne explică el.
Planuri ambițioase
Primarul de Brăviceni are planuri mari pentru anul care vine. După ce, în acest an, Brăviceniul a vândut produse de 40 de milioane de lei (față de 4 milioane în 2011 – n.r.), Cociorvă își propune drept obiectiv în anul care vine să atingă cifra de vânzări de 80 de milioane de lei. „Vreau în 2014 să deschidem în sat o brutărie, o uscătorie solară de plante medicinale și o fabrică de producere a pavajului stradal. Avem deja promisiunea polonezilor să ne finanțeze. Căutăm cine să se ocupe de asta. Așa ne pregătim noi de concurența europeană. Facem produse calitative și dezvoltăm satul”, își dezvăluie planurile primarul satului. Locuitorii din Brăviceni se țin cu dinții de primarul lor. La ultimele alegeri, pentru el au votat peste 90 la sută din săteni. „Dacă se duce el, satul se întoarce în mlaștină”, crede Tamara Cojocaru, o femeie din localitate, arătând spre terenurile din jurul primăriei, privatizate de fostul primar al localității și lăsate în paragină.
Mariana Rață, Ziarulnational.md
Comentarii