Agricultura moldovenească încearcă să-şi revină şi să recupereze pierderile suportate în urma intemperiilor severe de anul trecut. Producătorii agricoli se confruntă însă cu mai multe probleme, printre cele mai grave fiind impozitele mari şi subvenţiile insuficiente. Cel puţin, aceste probleme au fost abordate în cadrul adunării generale a producătorilor agricoli.
Fermierii se plâng că nu au suficiente mijloace financiare pentru procurarea motorinei necesare la lucrarea şi însămânţarea terenurilor agricole, a materialului semincer şi săditor, a îngrăşămintelor şi pesticidelor etc. Preţurile la aceste materiale s-au dublat, practic, în ultima perioadă. După cum afirmă agricultorii, preţul la seminţele de porumb, de exemplu, a crescut cu circa 50 la sută, de la aproximativ 20 de lei, în anul trecut, până la 30-35 de lei, anul acesta. Din cauza majorării cheltuielilor, fermierii sunt nevoiţi să ia mai multe credite bancare.
Impozite mari, subvenţionări reduse
Producătorii agricoli autohtoni consideră că statul ar trebui să le acorde o susţinere sporită, deoarece domeniul a suportat pierderi foarte mari în urma secetei cumplite din vara trecută. În acest context, ei au criticat activitatea FISC-ului, dar şi reacţia lentă a instituţiilor abilitate la solicitările şi argumentele agricultorilor, opinând că actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală.
Reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură, care include impozitul pe venit, cel pe amenajarea teritoriului, impozitul pe apă şi cel funciar. Ei au insistat ca legea privind impozitul consolidat să fie adoptată în cel mai scurt timp. Totodată, agricultorii nu sunt de acord cu mărimea impozitului propusă de Executiv, de 3,1 per bal/hectar, şi cer să fie aprobat un impozit unic în agricultură de 1,85 de lei.
„Ministerul a calculat acel coeficient de impozitare, care să corespundă acumulărilor actuale. Să nu mărim povara pentru producătorii agricoli şi să nu micşorăm acumulările la buget”, a explicat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.
Producătorii agricoli au apreciat şi iniţiativa de modificare a plăţilor TVA, astfel încât aceştia să achite doar 8 la sută din taxa pe valoare adăugată, restul de 12% urmând să fie acumulat pe contul producătorului.
Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr şi-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce priveşte creşterea nivelului de contrabandă odată cu creşterea cotei TVA la zahăr şi o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevedea modificarea politicii fiscale. De altfel, acum un an şi Federaţia Naţională a Fermierilor a venit cu această iniţiativă şi a insistat ca cele 12% să rămână în contul producătorului agricol. Guvernul a adoptat însă politica fiscală fără a lua în considerare aceste propuneri, ca să revină acum, practic, la aceeaşi variantă.
Se pare că nici la adunarea producătorilor agricoli nu s-a uitat de confruntările politice. Spicherul Marian Lupu a aruncat săgeţi înspre instituţiile gestionate de liberal-democraţi, afirmând că politica în agricultură era făcută reieşind din principiul confortului Fiscului şi Ministerului Finanţelor: „Şi-i păcat că vocea domnului ministru Bumacov era pe planul doi şi era altcineva care juca un rol mai important în sistem”.
Ministrul Agriculturii a replicat că se încearcă folosirea agricultorilor pentru alte scopuri. „Politicile Ministerului Agriculturii sunt politici europene care susţin producătorii agricoli şi care îi divizează mai puţin pe agricultori”, a declarat Vasile Bumacov.
Statul dă, dar mult mai puţin decât este nevoie
Producătorii agricoli au solicitat şi majorarea subvenţiilor pentru agricultură, precizând că avem cele mai mici subvenţii din regiune. Ele nu sunt suficiente pentru ca agricultura să-şi poată reveni după calamităţile naturale de anul trecut. Fără un ajutor substanţial din partea statului, produsele agricole autohtone nu vor putea fi competitive.
„Cu părere de rău, agricultorii care şi-au făcut nişte planuri de investiţii şi au mizat pe mijloacele băneşti de subvenţionare au rămas dezamăgiţi de faptul că au primit doar o parte din sumele prevăzute. Sarcina noastră, la moment, este majorarea maximală a fondului de subvenţionare, cel puţin până la un miliard de lei”, a declarat preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.
Fondul de subvenţionare în 2013 este de 460 de milioane de lei, iar ministrul Agriculturii preciza că mai mult decât atât bugetul nu-şi poate permite la ora actuală. Majorarea ar însemna să se ia de la copii şi de la pensionari. Dar Bumacov promite să depună eforturi pentru atragerea unor mijloace financiare din exterior. Potrivit ministrului Agriculturii, producătorii urmează să mai beneficieze de sprijin financiar din partea statului pentru semănatul grâului şi a porumbului, banii provenind dintr-un credit de 10 milioane de dolari (aproximativ 122 de milioane de lei), accesat de la Banca Mondială.
Problema subvenţionării agriculturii şi, implicit, a competitivităţii producţiei agricole autohtone, capătă noi semnificaţii în contextul discuţiilor despre apropiata semnare a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. Experţii sunt de părerea că anume sectorul agrar ar avea de suferit cel mai mult, din cauza lipsei de preocupare de care au dat dovadă autorităţile până acum. În opinia lor, semnarea Acordului trebuia precedată de schimbări majore, calitative în toate domeniile economiei.
Analistul economic Viorel Chivriga menţiona cu puţin timp în urmă că gradul de susţinere a agriculturii în Republica Moldova este foarte mic în comparaţie cu statele comunitare, iar nivelul de sprijin pentru seturile de produse este aproape inexistent. „Pe de altă parte, subvenţiile din partea statului ajută un grup restrâns de producători, care beneficiază constant de acestea indiferent de eficienţa înregistrată”, a mai afirmat el.
Cine şi în ce mod beneficiază de mijloacele fondului de subvenţionare?
În general, nu doar subvenţiile sunt insuficiente, ci şi politicile de subvenţionare a agriculturii sunt defectuoase. Un studiu anterior realizat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup a arătat că la noi nu sunt bine fundamentate direcţiile şi măsurile de subvenţionare, iar modul în care sunt alocate acestea, nu reflectă exact necesităţile sectorului agricol şi al dezvoltării rurale.
În opinia experţilor, măsurile de subvenţionare aplicate nu au avut un caracter stabil şi previzibil, nu au fost suficient de bine argumentate şi nu au reflectat o politică explicită privind piaţa sectorului agricol. De asemenea, studiul a scos în vileag câteva tendinţe îngrijorătoare care ţin de alocarea subvenţiilor: concentrarea unor sume mari la un număr relativ mic de beneficiari şi repartiţia teritorială neuniformă a acestora, utilizarea unor criterii de eligibilitate insuficient de exacte şi de obiective, iar în unele cazuri – incoerente şi abuzive.
În studiul realizat de Expert-Grup s-a mai menţionat că măsurile de subvenţionare aplicate nu au fost suficient de concrete şi nu s-a făcut o delimitare clară între măsuri ce reprezintă alocaţii sau granturi pentru dezvoltarea afacerilor (care ar trebui să fie acordate în bază de concurs a proiectelor) şi cele ce reprezintă alte tipuri de plăţi şi intervenţii. Ceea ce creează premise considerabile pentru alocări ineficiente, cu riscuri privind echitatea socială, precum şi condiţii propice pentru corupţie.
Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, Petru Maleru, a precizat că anul acesta vor fi introduse mai multe schimbări la plata subvenţiilor pentru agricultori. Noutăţile vizează, îndeosebi, recoltarea şi postprocesarea.
„Din acest an, toţi acei care fac investiţii în mediul rural, în frigidere, case de ambalare, în linii de procesare, uscătorii ş.a.m.d., inclusiv abatoare – toţi vor primi o cotă de subvenţionare majorată, în funcţie de investiţia pe care o fac”, a precizat Maleru.
De asemenea, va fi introdusă noţiunea de „tânăr fermier”, care are în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 ani. Aceştia vor primi, în calitate de fondator unic sau administrator al unei întreprinderi agricole, cu 10% mai mult faţă de toţi ceilalţi care aplică pentru subvenţii.
O măsură nouă de sprijin în anul curent va fi compensarea parţială a cheltuielilor pentru irigarea terenurilor agricole.
Problemele cu care se confruntă marii producători agricoli sunt caracteristice şi micilor producători, gospodăriilor ţărăneşti, doar că în cazul lor, acestea par să fie mai multe, iar susţinerea din partea statului – mai redusă. Potrivit preşedintelui Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, este vorba, în primul rând, de accesul la finanţe, inclusiv la subvenţionare. „Ţăranii obţin din tot ceea ce se plăteşte din bugetul de stat în jur de 20 la sută, contribuind însă cu 70% la produsul agricol global”, a precizat el.
Există probleme în privinţa garantării creditelor acordate de către băncile comerciale, iar Federaţia a propus şi insistă să fie adoptată o lege cu privire la garantarea creditului agricol.
Totodată, Valeriu Cosarciuc consideră că trebuie să se intervină în vederea ameliorării accesului la piaţă, prin crearea unor centre agroalimentare, pentru ca ţăranii să-şi poată vinde producţia unor companii care ar acumula-o şi ar realiza-o ulterior pe piaţa internă sau la export.
Ar trebui create oportunităţi pentru facilitarea accesului micilor producători agricoli la cunoştinţe şi informaţii privind cele mai noi şi mai eficiente practici şi tehnologii.
Referindu-se la necesitatea introducerii impozitului agricol unic, Cosarciuc a specificat că Federaţia Fermierilor va insista ca pentru gospodăriile ţărăneşti care lucrează până la 100 de hectare, impozitul să nu fie mai mare de 1,85 lei pe bal/hectar, pentru că cota de 3,1 lei propusă de Guvern va dubla, practic, presiunea fiscală asupra acestora. „Noi vom insista totuşi ca Parlamentul să voteze cote diferenţiate ale impozitului unic în agricultură”, a menţionat el.
Bugetul pentru anul 2013 are la bază prognoze de creştere legate inclusiv de un an agricol mai bun, care să permită recuperarea economiei. Valeriu Cosarciuc, consideră că, deocamdată, par să existe şanse ca agricultura să-şi revină şi să depăşească consecinţele secetei de anul trecut: „Dar suntem într-o zonă atât de riscantă pentru agricultură şi influenţa schimbărilor climatice este atât de mare, încât niciodată nu putem şti cum va evolua situaţia în continuare. Se spune că din luna mai vor fi temperaturi ridicate, de peste 30 de grade, ceea ce înseamnă că am putea avea iarăşi probleme.”
În opinia şefului Federaţiei Fermierilor, trebuie să insistăm pe dezvoltarea sistemelor de irigare în Republica Moldova, deoarece fără irigare ne vom confrunta şi mai departe cu consecinţele dezastruoase ale secetelor şi altor cataclisme naturale.
Un articol de Ioana Florea
Sursa: flux.md
Comentarii