Totul ce se face, se face spre bine. Este principiul de care se conduc în viață Tudor și Maria Darii din nordul țării. De 15 ani cultivă legume, iar de șase ani mai au un „oaspete” în familie de care trebuie să aibă grijă, mai întâi pentru a-l aduce în fiecare an acasă, după care să-l îngrijească. Este vorba de harbuzul fără sâmburi.
Deși în acest an nu-l cultivă, pentru că persoana care i-a spus că-i va aduce semințe nu și-a îndeplinit promisiunea, agricultorul spune că nu renunță la această „plăcere”. „Întotdeauna ne-a plăcut să încercăm ceea ce este nou. Omul, cât trăiește, în fiecare zi trebuie să ia ceva nou. Asta ne mișcă înainte. De șase ani cultivăm această plantă. Nu pot spune că ne ia muncă și cheltuieli suplimentare, e ca și cum ai îngriji niște harbuji obișnuiți”, susține capul familiei, Tudor Darii.
„Oamenii nu cunosc acest soi de fruct”
Singura problemă care îi dă bătăi de cap agricultorului e că trebuie să facă rost de semințe de harbuz, pentru că acestea se produc peste hotarele țării. „Anul acesta am rămas fără ele, cel care mi-a promis că-mi va aduce nu s-a ținut de cuvânt”, se plânge întreprinzătorul de la nordul R. Moldova.
Rodul muncii și-l vinde în țară, nu a ajuns încă peste hotarele țării, dar crede că are toate șansele să ajungă și acolo. Agricultorul spune că trebuie mai întâi să promoveze acest fruct aici, după care și peste hotare. „Oamenii nu cunosc acest soi, spun că nici nu au auzit că există harbuji fără sâmburi, nu că să-i și vadă. Ne ia timp să le explicăm și despre beneficiile acestui fruct. Este un harbuz obișnuit, doar că fără sâmburi. Dar și conținutul de zahăr este mai mare, sunt foarte dulci”, susține nea Tudor.
Nu oricine se poate ocupa cu legumicultura
Cultivarea harbuzului este mai mult o plăcere sufletească pentru familia Darii, dar legumicultura este cea care îi hrănește familia. De 15 ani cultivă legume, în special ardei.
„Soția de obicei este cea cu idei și inițiative, eu mai mult cu îndeplinirea lor. Sunt persoane dependente de alcool, de droguri, noi suntem dependenți de muncă. Dacă nu am avea sub unghii un pic de cernoziom, nu am putea dormi. Legumicultură nu poate face cel ce vrea, dar cel căruia-i place și dorește. Copiii deseori ne reproșează că noi, cu ideile noastre, parcă am avea 25 de ani, și nu în jur de 50. Vrem să mărim serele unde creștem acești ardei. Acum îi cultivăm și în câmp deschis, și în sere. Pentru că gradul de risc este mult mai mare la cel cultivat în câmp deschis, intenționăm să mărim serele și să-l creștem în câmp protejat. Acum avem patru mii de metri pătrați de seră, dar tindem să ajungem la două hectare. Trebuie să minimalizăm riscurile. Producția din seră este mult mai garantată, decât cea din câmp deschis”, mărturisește planurile de viitor Tudor Darii.
Marfă le ajunge doar pentru magazinele și piețele din raion
Capul familiei susține că intenționează să dezvolte și o linie de asamblare, sortare și depozitare a fructelor, să procure un frigider unde să păstreze marfa, dar și să construiască un lac artificial pentru aprovizionarea cu apă. „Vrem să fie și la noi totul ca în Europa”, spune zâmbind agricultorul.
Marfa o vând la piețele, magazinele și restaurantele din raion. La Chișinău nu au ajuns, sunt departe de capitală și nu prea este rentabil. „Livrăm legume la Drochia și Bălți, mai rar la Chișinău. Prețurile angro la Bălți și Chișinău sunt aceleași, dar cheltuielile pentru transportare în capitală sunt mai mari. Când vom îndestula piața noastră locală, ne vom gândi și la export”, spune Tudor Darii.
Sursa: Ziarulnational.md
Comentarii