Preţul petrolului a scăzut luni dimineaţa cu aproximativ 5%, după acordul de principiu anunţat de Iran şi Statele Unite, transmit Reuters şi Kyodo.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol „light sweet crude” a scăzut cu 5,5%, la 80,16 dolari, dar încă este peste nivelul de 67 dolari anterior izbucnirii războiului. La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 4,7%, la 83,24 dolari, mult sub nivelul de vârf din mai, de 126,41 dolari.
„Vedem o scădere a cotaţiei ţiţeiul Brent din Marea Nordului – referinţa globală – la 80 de dolari până la finalul anului, presupunând că nu se va închide din nou Strâmtoarea Ormuz. Previziunile noastre presupun implicit că exporturile de petrol şi produse rafinate se pot relua rapid prin Strâmtoarea Ormuz, dar această perspectivă prezintă incertitudini considerabile, legate de pagubele suferite de infrastructura petrolieră”, a apreciat Vivek Dhar, analist la CBA.
Perspectiva scăderii preţurilor petrolului este extrem de favorabilă pentru Japonia, un importator net de energie, ia indicele principal Nikkei-225 al Bursei de la Tokyo a crescut luni dimineaţa cu peste 5%. Şi Bursa din Coreea de Sud a urcat cu 5,6%, iar cea din China cu 1,4%. Indicele MSCI din zona Asia-Pacific, exceptând Japonia, înregistra un avans de 1,5%.
Iranul şi Statele Unite au anunţat duminică un acord de principiu pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru luni, fapt care deschide calea către discuţii mai tehnice pe marginea problemelor spinoase. Acest protocol va fi semnat vineri la Geneva, când, spun analiştii, ar putea fi deschisă complet Strâmtoarea Ormuz.
Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile în vederea ajungerii la un acord definitiv, iar patru subiecte de discuţie vor fi pe masă: ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, „reconstrucţia” ţării şi „implementarea unui mecanism de monitorizare” a angajamentelor asumate.
Dacă tendinţa se menţine, scăderea preţurilor petrolului ar reduce riscul inflaţiei şi, prin urmare, necesitatea majorării dobânzilor. Joi, Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023.
Săptămâna aceasta sunt programate reuniuni de politică monetară ale băncilor centrale din Marea Britanie, Japonia, Australia, Elveţia, Suedia, Norvegia şi Rusia.
Şedinţa de la Banca Centrală a Rusiei va fi atent urmărită, în condiţiile în care guvernatoarea Elvira Nabiullina nu a mai fost văzută în public de câteva săptămâni, sporind speculaţiile privind viitorul ei. Conform analiştilor, Nabiullina a menţinut pe linia de plutire economia Rusiei în timpul războiului cu Ucraina, iar absenţa ei va testa încrederea pieţei în sistem.
Comentarii