Afacerea cu nutre a lui moș Ion din Chișinău

Ion Ananii din Chisinau este un autodidact care „a revolutionat” tehnologia de crestere a nutriilor si spre surprinderea tuturor a obtinut succes.

Nascut in stanga Nistrului, Ion Ananii se numeste in gluma separatist prin aceasta explicand si metoda sa deosebita de crestere a nutriilor.

„Deoarece sunt separatist inseamna ca suntcontra si fac totul invers, inclusiv si nutriile le cresc invers decat scrie in carte”, ne spune mos Ion si ma indeamna sa-i vad „miniferma” de nutrii. Vesel din fire mos Ion zice ca are un teanc de carti de specialitate, dar dupa ce le-a consultat a facut totul invers decat scrie in ele. Cele vreo 120 de rozatoare cafenii sunt crescute intr-un subsol al casei compartimentat in vreo cinci parti, adica altfel decat recomanda cartile de specialitate. „Eu si gainile le tin in subsol. Deoarece aici este mentinuta o temperatura constanta anul imprejur, am montat un bec electric care arde permanent si gainile mele spre deosebire de ale vecinilor se oua zi si noapte. Tot sub pamant cresc si porcii”, ne spune mos Ion.

Aici nutriile sunt ferite de curenti si de zgomot, iar ca sa-I fie mai simplu sa le ingrijeasca a sapat de-a lungul compartimentelor un sant pentru apa. Cu o pompa speciala apa este schimbata o data in zi fara a intra in adapostul animalelor. „Desi cartile propun ca bazinul de apa sa fie separat de custile in care sunt intretinute animalele si sa fie construit sub un anumit unghi metoda mea este mult mai eficienta”, ne spune el.

La capitolul inventii mos Ion este de neintrecut. Dintr-un rulment de la ZIL a confectionat un aparat pentru jupuirea animalelor. „In gospodaria mea si cuptorul este invers construit dupa principiul unui termos si datorita acestui lucru eu nu numai ca pot coace paine dar pot afuma si carnea. Peretii dubli mentin temperatura foarte mult timp”, ne spune mosul.

Tot el a inventat si o moara, care macina toate cerealele. Astfel pe langa orzul, graul, iarba care intra in ratia alimentara a animalelor mos Ion mai include si hlujani macinati, care este deliciul animalelor. „Din cate animale am crescut in jurul casei nutriile sunt cele mai rentabile si mai usor de crescut”, ne spune mos Ion. Asta pentru ca cresc repede, sunt rezistente la boli, consuma putin si sunt utile pentru blana lor pretioasa, dar si carnea delicioasa. In plus, nu necesita multa ingrijire si mos Ion ne repeta inca o data sloganul preferat – „cu efort minim venit maxim”.

Din acest motiv mos Ion spune ca reuseste sa lucreze ca instructor la o scoala auto si sa ingrijeasca animalele. Daca pe timpuri a crescut si nutrii cu blana bej dupa mai multe incrucisari a obtinut rasa cea mai solicitata – nutrii cu blana cafenie intunecat. Ca sa ne argumenteze parerea sa ne spune ca o nutrie matura de vreo doi ani poate atinge o greutate de vreo 7 kg si asta in timp ce zilnic consuma doar vreo 200 gr de grauntoase.

„Anual de la o femela pot obtine de la 10 pana la 20 de pui. Nutriile se inmultesc in tot cursul anului, femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni si perioada de gestatie dureaza doar vreo 4 luni”, ne mai spune mos Ion. El ne mai spune un grup de nemti, care l-au vizitat i-au propus pentru un kg de carne de nutrii 150 de lei si mos Ion a incercat sa porneasca o afacere. Din cauza unor impedimente birocratice, insa a renuntat peste o jumatate de an. „Am incercat sa obtin permisiunea de a creste si a comercializa carnea nu numai in stare proaspata dar si afumaturi, dar obtinerea actelor si permisiunilor necesare mi-ar fi inghitit tot bugetul familiei si mi-ar fi luat foarte mult timp. De aceea am renuntat”, ne spune fermierul.

Acum mos Ion spune ca se ocupa de cresterea nutriilor din placere si pentru a hrani familia. Or, carnea de nutrii este foarte delicioasa si fina, iar din blana lor mos Ion a invatat singur sa confectioneze cusme si blanuri. Timp de 25 de ani de cand se ocupa de cresterea nutriilor si-a perfectionat si metodele de prelucrare a blanurilor.

Acum acasa are propriul atelier de croitorie, in care toate strungurile incepand cu aparatul de frezat si terminand cu masina de cusut sunt creatia proprie. Fermierul spune ca este un autodidact si totul a invatat pe greselile proprii stricand mai multe blanuri. Acum la el vin sa invete mai multi ucenici, in special rude care au ramas incantate de blana pe care i-a cusut-o fiicei sale, Anisoara. Sotia sa spune ca i-au placut animalele imediat ce le-a vazut acum vreo 25 de ani la niste prieteni si a insistat sa creasca si ei. Acum nu mai renunta la aceste animale deoarece are impresia ca sunt permanent bine dispuse si-i zambesc. „Sunt foarte delicate, curate si nu fac zgomot”, ne spune ea.

Natalia Costas, Scribd.com