‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
marți, 30 aprilie, 2024
22.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageȘtiriAnaliză: Cine dictează preţul la grâul recoltat în Republica Moldova şi care este reacţia...

Analiză: Cine dictează preţul la grâul recoltat în Republica Moldova şi care este reacţia autorităţilor

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Cea mai bună producţie de grâu din ultimii zece ani de peste un milion de tone, anunţată luni de ministrul agriculturii Vasile Bumacov, nu putea să asigure şi preţuri la fel de mari de achiziţie ca în anul trecut.

Cu toate acestea, preţul operat zilele trecute de către intermediari s-a dovedit prea mic şi pentru recolta bogată din acest an, scandalizând producătorii agricoli. După ce opinia publică a fost sensibilizată, presupusul monopolist de pe piaţa de cereale din Republica Moldova, compania TransOil, a început să majoreze preţul de achiziţie, care s-a apropiat ieri, potrivit lui Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, de nivelul acceptabil de 2,5 lei pentru un kilogram.

Fiind învinuit că a calificat nefondat producţia de grâne din acest an drept cea mai bună din ultimii zece ani, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) a emis ieri un comunicat prin care îşi confirma afirmaţiile, specificând că este vorba despre cea mai bună recoltă la hectar care a fost în medie de 3,14 tone, cantitatea generală de 1,059 mil. tone fiind însă mai mică faţă de anul 2008 când s-au recoltat 1,2 mil. tone. De remarcat că recolta din anul curent a fost obţinută de pe o suprafaţă de 337 mii de hectare faţă de 400 mii de hectare, însămânţate cu grâu în 2008.

În ce priveşte recolta din acest an, potrivit estimărilor MAIA, circa 40% din totalul grâului recoltat o constituie grâul alimentar, iar restul de 600.000 de tone o constitui grâu furajer. „Din cantitatea totală, peste 70.000 de tone vor fi folosite în calitate de material semincer, 340.000 vor asigura securitatea alimentară, 400.000 vor fi consumate de sectorul zootehnic, alte 30.000 vor merge la completarea rezervelor de stat, iar pentru export vor rămâne circa 160.000 de tone”, a spus ministrul agriculturii în cadrul unei conferinţe de presă.

Preţul de achiziţie al grâului, micşorat artificial

Dincolo de aceste detalii statistice, există alte probleme de natură să-i îngrijoreze pe agricultori dar şi pe cei de la Ministerul Agriculturii. După ce a achiziţionat în ultimii ani majoritatea elevatoarelor de grâne din ţară, compania TransOil, monopolist pe piaţa achiziţionării de floarea soarelui anunţat de ANPC, a obţinut, practic, acelaşi statut şi pe cea de colectare a grânelor. La moment, compania controlată de milionarul Vaja Jhashi, deţine capacităţi de depozitare a grânelor de circa 400 000 de tone metrice. Astfel, acestuia îi aparţine terminalul de cereale de la Giurgiuleşti cu o capacitate de 50,000 de tone, care este şi cel mai mare şi mai modern punct de export al grânelor, cel de pe Dunăre precum şi câteva zeci de mii de hectare de teren agricol.

‹ adv ›

Făcând abuz de această poziţie, TransOil a impus un preţ de colectare a grânelor cu mult sub cel de piaţă. Pe lângă faptul că deţine capacităţile de stocare enumerate, compania a arendat din timp şi toate vagoanele destinate transportului de grâu.

Drept urmare, neavând de ales, agricultorii din sudul ţării au fost nevoiţi, zilele trecute, să-şi vândă grâul la preţuri cuprinse între 1,7 şi 2 lei pentru un kilogram.

După ce această informaţie a devenit publică, ministrul agriculturii a subliniat că în următoarele zile urmează să fie convocată şedinţa Consiliului pe produs, pentru a nu permite reducerea preţului grâului sub cel de piaţă, ceea ce exclude monopolizarea exportului de grâu.

‹ adv ›

„Ministerul Agriculturii nu stabileşte preţul grâului, dar prin pârghii ale economiei de piaţă poate stabili o echitate a preţurilor din piaţă”, a precizat Bumacov.

Se cere o politică de intervenţie mai insistentă din partea statului

Situaţia pare să se fi redresat, însă, până la convocarea Consiliului de produs. Alexandru Slusari a comunicat pentru ECOnomist, că preţul a început să crească şi se apropie de cota de 2,5 lei pentru un kilogram, care ar fi preţul real de achiziţionare pentru acest an.

Deşi situaţia pare să se redreseze, Slusari şi-a expus câteva obiecţii faţă de activitatea autorităţilor abilitate să asigure o funcţionare corectă a pieţei. El acuză, în primul rând, lipsa unei politici adecvate de intervenţie a statului. Aceasta ar asigura, în cazul unor tentative de micşorare artificială a preţurilor de achiziţionare a producţiei agricole, cumpărarea unor cantităţi semnificative de către stat şi stabilirea unor preţuri care să le asigure un profit decent fermierilor, Acesta presupune o rentabilitate de cel puţin 15%, potrivit lui Slusari.

Preţul de 2,5 lei pentru un kg de grâu se va menţine şi în următoarele luni

Preşedintele Uniagroprotect consideră că preţul de 2,5 lei pentru un kilogram de grâne este unul real şi se va menţine pe parcursul următoarelor două luni, chiar dacă luăm în calcul şi recoltele din regiune. În România recolta din acest an a ajuns la 7,1 mil. tone, fiind la fel una dintre cele mai mari din ultimul deceniu. Ucraina se aşteaptă la o producţie de 57 mil. tone iar Rusia la 92 mil. tone, mai mică decât s-a anticipat.

Cu toate acestea, Slusari susţine că nu există vreo concurenţă serioasă cu ţările vecine, care îşi îndreaptă exporturile către marile ţări asiatice pe când grâul moldovenesc ajunge, de regulă, în statele mici din Orientul Mijlociu precum ar Qatar sau Iordania.

Se aşteaptă recolte bogate şi la celelalte culturi

Problemele generate de recolta mare din acest an nu se vor opri aici. Potrivit lui Slusari, autorităţile trebuie să fie pregătite de o tentativă similară de micşorare a preţurilor de achiziţie şi la floarea soarelui, TransOil fiind calificată de către Agenţia Naţională Pentru Protecţia Concurenţei drept companie cu poziţie dominantă pe această piaţă.

Potrivit prognozelor Ministerului Agriculturii, în acest an, va fi o recoltă bogată şi de floarea soarelui, sfeclă de zahăr, porumb şi soia. Se estimează o recoltă de culturi oleaginoase de 650 de mii de tone, dublu faţă de necesităţile pieţii interne. Iar în urma recoltării sfeclei se vor obţine peste 110 de mii de tone de zahăr, dintre care 35 de mii urmează să fie exportat în UE.

Articol de Ion Chişlea

Sursa: eco.md

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›