În luna mai vor avea loc 3 expoziții specializate în domeniul agroalimentar

0

În perioada 17-21 mai 2017, în pavilioanele CIE „MOLDEXPO” SA, sub egida Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, se vor desfășura următoarele expoziții internaționale specializate:

  • „Food&Drinks” – expoziţie internaţională specializată de produse alimentare şi materii prime pentru producerea acestora, ediţia a XXIV-a;
  • „Food Technology” – expoziţie internaţională specializată de echipamente şi tehnologii pentru industria alimentară şi de prelucrare, ediţia a XXIV-a;
  • „Packaging. Depot” – expoziţie internaţională specializată de ambalaje, materiale, tehnologii şi utilaje pentru producerea acestora, ediţia a XXII-a.

Agenții economici din sector și operatorii din industria alimentară sunt invitați să beneficieze de oportunitatea promovării producției sale, participând cu un stand propriu în cadrul expozițiilor respective.

Programul expozițional cuprinde un șir de mese rotunde, seminare tematice, care reies din prioritățile sectorului, şi anume: aplicarea indicațiilor geografice, denumirile de origine ca instrument de promovare a produselor autohtone, subvenționarea producătorilor agricoli și calitatea alimentelor.

Pe parcursul expozițiilor, companiile participante vor efectua prezentări şi degustări a celor mai bune/reprezentative produse agroalimentare, iar utilajele şi echipamentele pentru unitățile comerciale şi de alimentație publică vor fi prezentate în fața vizitatorilor.

De asemenea, participanții cu cele mai bune performanțe vor fi premiați, în cadrul concursului tradițional „Noutatea anului 2017”.

În contextul celor expuse mai sus, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare invită producătorii agricoli și persoanele cointeresate, în perioada 17-21 mai 2017, în incinta CIE „MOLDEXPO” SA (str. Ghioceilor, 1) pentru a vizita expozițiile în domeniul agroalimentar.

10 practici ecologice în plantațiile de căpșun și arbuști fructiferi din Moldova

0

Practicile ecologice aplicate într-o plantație sunt variate, dar și simple pentru că vin din natură. Sănătatea unei plantații ecologice se transmite, prin fructe, celui care le consumă. De aceea consumatorul secolului XXI, care dedică o atenție deosebită calității produselor, este gata să achite un preț mai mare pentru astfel de fructe.

Totuși, nu doar prețul mai mare este avantajul aplicării practicilor ecologie. Grija față de: sol, culturi, vietăți sin sol – vor menține plantația într-o stare mai bună își vor proteja mediul în care trăiești tu, familia și în care, ulterior, vor trăi urmașii tăi.

1. Locația potrivită

Dacă nu ați creat încă plantația, alegeți o locație cât mai potrivită, care vă va scuti de mai multe probleme în viitor.

Plantația trebuie:

  • să fie ferită de vânturi reci sau fierbinți;
  • să fie fără buzunare de îngheț – frecvente în văi;
  • să aibă o sursă de apă pentru vietăți și irigare;
  • să aibă acces la drum;
  • să fie localizată în apropierea unei pădurice bogată în biodiversitate;
  • să fie aproape de piața de clienți;
  • să dispună de sol potrivit.

2. Solul potrivit

Proprietățile solului sunt foarte importante pentru plantațiile de arbuști fructiferi.
PH-ul solului pentru culturile bacifere ar trebui să fie, în mod ideal, între 6.0 – 7.0. Analizați pH-ul înainte să decideți ce culturi bacifere doriți să cultivați. Studiați bine cerințele culturilor dorite, pentru a fi siguri că solul de care dispuneți corespunde întocmai.

  • Drenajul solului ales trebuie să fie unul liber. Aplicați tehnici agronomice prin folosirea culturilor siderate care vor spori rata de drenaj a solului. Populațiile masive de râme vor spori și ele rata de drenaj a solului.
  • Ponderea materiei organice, prezentă în sol, trebuie să fie, în mod ideal, în jur de 4% sau mai mare. Aplicați compost, culturi siderate, frunze putrezite – toate vor duce la sporirea materiei organice în sol.
  • Este recomandat să existe un echilibru lut-nisip pe plantația dumneavoastră, fapt care va contribui la un drenaj mai bun al solului.
  • Convingeți-vă că locația aleasă dispune de rezerve de fosfor (P) și potasiu (K). Până a începe lucrul și a face investiția – efectuați analiza solului.

3. Gardurile verzi

Îngrădiți plantația cu n gard verde alcătuit din pomi și arbuști. Alegeți specii autohtone, care cresc rapid, și care vă pot oferi și produse alternative: lemne de foc, fructe, nuci, flori medicinale etc.

Un gard cu înălțime de 10 m va proteja de vânt cca 100 m de plantație. Dacă plantația este mică, plantați garduri mai joase. Dacă suprafața este mai mare, aranjați gardurile de-a lungul ei, din pomi mai înalți.

Beneficiile gardurilor verzi sunt imense:

  • Sporesc biodiversitatea plantației – mai multe insecte și păsări care vor lupta cu dăunătorii;
  • Fixează carbonul în sol, protejând mediul ambiant;
  • Ameliorează solul;
  • Protejează culturilor de vânt și de arșiță, de răspunderea bolilor.

4. Bazinul de apă.

Un bazin acvatic în plantație sau în imediata vecinătate are un șir de beneficii pentru culturile bacifere din această plantație. Dacă nu dispuneți de un bazin natural, construiți unul artificial în perimetrul plantației. Beneficiile bazinului acvatic sunt următoarele:

  • Susțineți biodiversitatea, dacă vă doriți multe insecte folositoare pe plantație. Albinele și păsările vor avea nevoie de apă, ca și oamenii. Un râu sau un iaz, care trec prin apropiere, pot fi îngrijite corespunzător și pot să servească drept sursă de apă organismelor folositoare.
  • Poate fi folosit ca sursă pentru irigare. Dacă aveți noroc de un bazin adânc, și dacă vi se permite, puteți folosi apa și pentru irigarea culturilor.

5. Soiurile potrivite

E bine să urmăriți tendințele de pe piață, să știți ce și unde se întreabă, însă pe plantația dumneavoastră veți cultiva acele soiuri, care se potrivesc condițiile existente. Atunci când alegeți soiurile pentru plantație luați în considerare: clima, precipitațiile, pH-ul solului, accesul la irigare, accesul la piață etc.

Ca să reduceți numărul bolilor și dăunătorilor pe plantații, alegeți soiurile care:

  • Se potrivesc pentru clima și solul dat;
  • Sunt mai rezistente la boli;
  • Dau roade înalte;
  • Sunt de cea mai înaltă calitate;
    Atenție la materialul săditor infectat;
  • Au un sezon prelungit de rodire;
  • Sunt aromate și gustoase;
  • Rezistă la transportare (dacă doriți să exportați);
  • Dezvoltă vegetație viguroasă.

6. Culturile siderate

În natură nu există sol dezgolit și asta pentru că natura are grijă ca solul, organismele care locuiesc în sol sau pe suprafața lui și ca mediul ambiant, în general, să fie protejate.

Aplicați acest principiu ecologic în plantație. Semănați culturi siderate înainte de a planta sau după plantare – între rândurile de arbuști sau căpșun.

Dacă aveți căpșun – includeți sideratele în asolament. Asolamentul la căpșune va fi de 6-7 ani, dintre care căpșunile vor ocupa 3 ani.

Alegeți culturi autohtone de siderate: lucernă, trifoi, secară, hrișcă, măzăriche etc.

Cosiți după înflorire. Niciodată nu înlăturați masa verde de pe plantație, ci lăsați-o să putrezească în sol și/sau sub tufe.

Alegeți culturi perene (lucerne, trifoi) pentru fertilizarea solului.

Alegeți culturi anuale sau bianuale (ex. secara, trifoi) și păstrați-le peste iarnă, pentru a proteja solul în sezonul rece al anului.

Beneficiile culturilor siderate în plantațiile de arbuști fructiferi și căpșun:

  • Reduc lucrările de cultivare mecanizată.
  • Reduc masa de buruieni.
  • Sporesc biodiversitatea în plantație, atât cea din sol, cât și cea terestră.
  • Obțin elemente nutritive, din adâncul solului, cu ajutorul rădăcinilor (P, K).
  • Oferă materie organiză pentru sol – „biomasă”.
  • Măresc conținutul de carbon în sol.

7. Compostul

Cel mai bun compost este cel pregătit la fermă. Prin această măsură de precauție se evită infecțiile, posibile, de la alte ferme. În plus, compostul pe care îl preparați de sine stătător este mai ieftin.

Aplicați compost la baza tufelor, o dată la fiecare 2 ani, într-un strat de 3-5 cm grosime.

În plantațiile de căpșun, compostul se aplică cu 6 luni înainte de plantare. La fel, compostul poate fi aplicat și între vetrele de căpșun, după plantare.

8. Fâșiile spontane

Semănați fâșii de 1-2 metri lățime cu specii din flora spontană autohtonă, la fiecare 40 de metri.

Aceste fâșii vor servi drept „punți” între gardurile verzi de pe perimetrul câmpului.

Nu cosiți și nu înlăturați masa verde de pe fâșii. Pe lângă aspectul estetic, foarte plăcut, aceste fâșii au o serie de beneficii pentru plantația dumneavoastră, cum ar fi:

  • Susțin biodiversitatea pe plantație.
  • Oferă adăpost de iarnă pentru insectele prădătoare.
  • Sporesc biologia solului.
  • Fixează carbonul în sol.

Dacă fâșiile sunt inundate, în timp, de lăstari de pomi, schimbați locația și semănați o fâșie nouă.

9. Dăunătorii și bolile

Cea mai eficientă metodă de a lupta cu dăunătorii și bolile este luarea măsurilor necesare de prevenire a acestora.

În natură nu există boli și dăunători. Există plante mai slabe, care sunt consumate de organismele prădătoare. Sunt considerate procese normale, atâta timp cât există un echilibru.

Omul distruge acest echilibru, și din această cauză „explodează” epidemiile de boli sau dăunători.

Folosirea preparatelor biologice nu este o alternativă pentru cele sintetice, pentru că preparatele biologice sunt la fel de toxice. Alternativa constă în prevenirea acestor explozii/epidemii. Pentru aceasta întreprindeți următoarele măsuri:

  • Plantați gardurile verzi. (P.3)
  • Semănați culturi siderate între rânduri. (P.6)
  • Aranjați, pe plantație, fâșii de flora spontană la fiecare 40 m. (P.8)
  • Asigurați-vă că insectele folositoare au apă pe timp de arșiță și adăpost uscat și cald pe timp de iarnă.
  • Alegeți o locație aproape de pădurici sau alte elemente bogate în biodiversitate.
  • Folosiți material săditor sănătos, neinfectat, cu certificat ce-i atestă calitatea.

Cu cât mai mult plantația dumneavoastră va semăna cu una naturală și veți imita procesele din natură, cu atât mai puține probleme veți avea cu bolile și dăunătorii. Nu putem lichida, definitiv, insectele dăunătoare – acestea vor exista mereu, însă numărul acestora trebuie ținut sub control. Insectele au și ele rolul lor – susțin populațiile de prădători.

Când înființați o plantație de culturi bacifere, studiați toți dăunătorii posibili.

10. Buruienile

Erbicidele nu sunt utilizate la o plantație respectabilă – fie ea ecologică sau nu. Ce înseamnă o „buruiană”? Este o plantă care crește acolo unde nu este dorită. Și o plantă de cartof poate fi o „buruiană”, dacă crește într-o plantație de căpșun.

Nu există soluții magice sau ecologice contra buruienilor. Doar prin planificare inteligentă și muncă poți ajunge la un compromis, iar sapa este cea mai bună prietenă în acest sens.

  • Smulgeți buruienile multianuale înainte să înființați plantația.
  • Prășiți plantația în primul sezon, după care aplicați, pentru o perioadă îndelungată, un strat gros de mulci din materie organică, de exemplu: rumeguș de lemn. Acesta va opri majoritatea buruienilor, iar cele mai răzbătătoare – smulgeți-le mecanic, înainte să înflorească. Distrugeți complet plantele smulse.
  • Cosiți regulat fâșiile verzi între rânduri, dar nu aruncați sau nu dați foc materiei cosite p dați-o la compost sau aranjați-o sub tufe.
  • Este recomandat să scoateți din plantație buruienile cosite și să le ardeți, doar în cazul depistării infecției sau a dăunătorilor, care pot servi drept focar de infecție pentru anul următor.
  • Nu scoateți la suprafață semințele de buruieni îngropate adânc – nu arați/prelucrați solul foarte adânc – maximum 12 cm.

Țineți minte! Practicile ecologice nu presupun doar neaplicarea produselor chimice!
Practicile ecologice implică grija față de sol, față de culturi, față de vietățile din sol în așa fel, încât aplicarea produselor chimice să nu fie necesară!

Autor: Tamara Șchiopu.

UE va deschide în Moldova două noi incubatoare de afaceri în viitorul apropiat

0

Uniunea Europeană a deshis până în prezent opt incubatoare de afaceri, altele două urmează să fie deschise în viitorul apropiat. Declarația aparține reprezentantului delegației UE la Chișinău, Speranţa Olaru, pe care a făcut-o în cadrul Academiei pentru ÎMM-uri lansate de Camera de Comerţ şi Industrie în colaborare cu Proiectul „East Invest 2”, finanțat de UE.

Camera de Comerţ şi Industrie organizează pe parcursul a trei zile cursul privind accesul pe piețele Uniunii Europene –  „Academia pentru IMM-urile cu potențial de export”, la care participă peste 35 de agenți economici autohtoni.

În deschiderea evenimentului, Mihai Bîlba, vicepreședintele CCI a R. Moldova, a specificat că în ultimii doi ani s-a observat o creștere a exportului, aproximativ 65% din produsele autohtone destinate pentru export au ajuns pe piețele statelor UE.

„Evident, pentru a penetra piața UE, avem nevoie de produse competitive, calitative, iar împreună cu organizațiile de suport business din Republica Moldova, vom depune eforturi pentru a crește calitatea produselor fabricate în țara noastră”, a spus Mihai Bîlba.

Totodată, vicepreședintele CCI a RM a remarcat faptul că pentru a ajunge la calitate și competitivitate este nevoie de brațe de muncă calificate, iar în acest sens, cu sprijinul Proiectului GIZ și Ministerul Educației a RM se implementează învățământul tehnic dual la mai multe întreprinderi din țară. Astfel, se creează conexiunea dintre mediul de afaceri și elevii școlilor profesionale, care petrec majoritatea timpului în întreprinderi, unde aplică în practică cunoștințele teoretice.

Potrivit Speranței Olaru, Delegația UE la Chișinău, evenimentul de azi vine să completeze asistența bilaterală pe care EU o acordă țării noastre, în special pentru sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. În acest context, Speranței Olaru a ținut să menționeze că  Delegația UE la Chișinău acordă suport pentru dezvoltarea IMM-urilor, creând 8 incubatoare de afaceri, iar în luna mai vor fi deschise alte două, alocând fonduri pentru Programul Pare 1+1 etc.

„Pe lângă asistența bilaterală, am venit cu un șir de proiecte, pentru consolidarea capacităților atât a Ministerului Economiei, cât și a instituțiilor, agențiilor subordonate acestuia”, a  mai spus reprezentantul Delegația UE la Chișinău.

Doris Rabetge, managerul Academiei IMM-urilor  s-a arătat impresionată de numărul mare de agenți economici interesați de penetrarea pieței UE, declarând că pe parcursul acestui seminar se vor familiariza cu aspect ce țin de export.

Pe parcursul zilelor de 10, 11, 12 mai 2017, experți din R. Moldova, Italia, Belgia și Turcia vor aborda subiecte precum: regulamentele UE şi standardele tehnice, disponibilitatea pentru export a întreprinderilor, marketing şi participarea companiilor la târguri şi expoziţii internaţionale. Instruirile vor fi conduse de către traineri specializaţi din ţările UE şi a Parteneriatului Estic.

Codul galben de îngheţ anunţat anterior s-a adeverit în raioanele Soroca, Briceni şi Camenca

0

În trei raioane de pe teritoriul ţării, noaptea trecută s-au înregistrat temperaturi de până la -1 grad Celsius, informează MOLDPRES.

Ghenadie Roşca, şeful Centrului de prognoze din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), a specificat că avertismentul Codul galben de îngheţ anunţat anterior s-a adeverit în raioanele Soroca, Briceni şi Camenca, unde la sol au fost înregistrate temperaturi cu minus.

”În cele trei raioane temperatura la sol a fost de până la -1 grad Celsius, iar în aer de 0 grade. Pe întreg teritoriul ţării, temperaturile au variat noaptea între 1 şi 7 grade Celsius”, a spus Roşca.

Potrivit sursei citate, Codul galben de îngheţ emis de meteorologi a expirat astăzi şi până la finele săptămînii curente temperaturile vor creşte.

Conform datelor SHS, pe parcursul zilei de astăzi se vor înregistra valori de +13 şi +16 grade Celsius, iar până duminică vremea se va încălzi constant pînă la +26 de grade Celsius.

Companiile vinicole din Moldova vor intensifica promovarea vinurilor moldovenești pe piața cehă

0

Forumul de afaceri moldo-ceh, desfășurat la Praga, pe 9 mai, a reunit circa 80 de antreprenori din ambele țări din sectorul vinicol și cel automotiv. Prezenți la eveniment, reprezentanții Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale și a companiilor autohtone au discutat cu antreprenorii cehi despre oportunitățile de cooperare comercială, de dezvoltare a proiectelor investiționale comune.

Pe sectorul vitivinicol, antreprenorii au discutat și despre posibilitățile de export al produselor vinicole, Cehia fiind una dintre piețele țintă pentru vinificatorii moldoveni. Volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Cehă s-a cifrat la 84,43 milioane de dolari SUA anul trecut, în creștere cu 7,3% față de anul 2015. Astfel, companiile moldovenești și câteva vinoteci cehe s-au înțeles să dezvolte și implementeze un plan de promovare a sectorului pe piața cehă pentru anul 2018.

Zonele Economice Libere „Bălți” și „Ungheni-Business” au discutat cu o companie cehă de reciclare a deșeurilor din plastic, care va veni în Republica Moldova cu o vizită de studiu la începutul lunii iunie. Compania va efectua o analiză pentru a estima oportunitățile de deschidere a unei unități de producere în țara noastră.

Ministerul Agriculturii va fi comasat cu Ministerul Dezvoltării și Ministerul Mediului

1

Guvernul va fi restructurat – din toate 16 ministere vor rămâne doar nouă. De asemenea, funcţiile mai multor agenţii vor fi revăzute, iar altele vor fi comasate. Anunțul a fost făcut, astăzi, de liderul Partidului Democrat (PD), Vlad Plahotniuc.

Structura pe care o propune PD este următoarea: prim-ministrul, trei viceprim-miniştri şi nouă ministere: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul Economiei, Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Finanţelor, Afacerilor Interne, Justiţie, Apărării, Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.

De asemenea, mai multe agenţii vor fi comasate în una singură.

Anterior Curentul a publicat o listă a ministerelor şi agenţiilor ce urmează să fie comasate. Potrivit informațiilor publicației, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va apărea în urma fuziunii dintre ministerele: Agriculturii şi Industriei Alimentare, Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (componenta regională), Mediului, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.

Ministerul nou creat va avea în subordine instituţiile: ANSA (Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice); Agenţia Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură; Serviciul Hidrometeorologic; Unitatea de implementare a proiectelor – de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare etc.; Serviciul special pentru influenţe active asupra proceselor Hidrometeorologice municipiul Chişinău; Agenţia mediului şi resurselor naturale (Serviciul Piscicol, Agenţia „Moldsilva”, Comisia de Stat pentru încercarea soiurilor, Agenţia „Apele Moldovei”, Inspectoratul pentru protecţia mediului).

Etapa II: Instituţia publică „Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare”, Chişinău; Instituţia publică „Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, Bălţi; Instituţia Publică „Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Paşcani, Criuleni; Instituţia publică „Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a solului „Nicolae Dimo”, Chişinău; Instituţia publică „Institutul Ştiinţifico – Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară”, Maximovca, Anenii Noi.

Scopul principal al acestei reforme, potrivit inițiatorilor, este eficientizarea activităţii Guvernului, dar şi reducerea birocraţiei în aceste instituții.

Totodată, decizia finală privind restructurarea Guvernului va fi luată în cadrul coaliției de guvernare.

Cricova va putea exporta în Rusia 20 de tipuri de vin

0

Combinatul „Cricova” va putea exporta în Rusia 20 de tipuri de vin. Decizia a fost luată de Rospotrebnadzor, după ce mai multe mostre de producție au trecut cu succes analizele de laborator, transmite Publika TV.

Potrivit ministerului Agriculturii de la Chișinău, în prezent, 18 companii au dreptul de a exporta vin pe piaţa rusă.

Două întreprinderi sunt din regiunea transnistriană, nouă din Găgăuzia, iar restul din alte zone ale țării. Anterior, autorităţile din Rusia au interzis de mai multe ori vinurile şi divinurile din Moldova, iar ultimele restricții au fost impuse în toamna anului 2013.

Ulterior, embargoul a fost anulat doar pentru câteva companii din regiunea transnistreană.

În urma instituirii embargoului de acum patru ani, producătorii din ţara noastră au suportat pierderi de 20 de milioane de dolari şi s-au orientat spre alte pieţe de desfacere.

Cod Galben de înghețuri pentru zona de nord a țării

0

Serviciul Hidrometeorogic de Stat a emis Cod Galben de îngheţuri pentru zona de nord a republicii. Avertizarea este valabilă pentru dimineața de 10 mai.

Meteorologii prognozează că dimineața pe 10 mai, predominant în jumătatea de nord, se prevăd înghețuri la suprafața solului cu intensitatea de -1..-2°С.

De asemenea, potrivit prognozelor, vineri, sâmbătă şi duminică, pe tot teritoriul ţării se prevăd ploi cu descărcări electrice.

 

Cum se face la Brăviceni brânza mozzarela în variantă moldovenească

0

În satul Brăviceni, Orhei, de câțiva ani activează o mini-fabrică de producere a brânzei mozzarela în varianta moldovenească. De obicei brânza mozzarela este utilizată la prepararea pizzei. De altfel și mozzarela de la Brăviceni este la mare căutare în pizzeriile din Moldova.

Proprietara companiei Nina Cociorvă a spus că a deschis fabrica de prelucrare a laptelui „BraviLacta” în anul 1997 și că această întreprindere activează în cadrul companiei „VC-Saturn-13” SRL.

Nina Cociorvă

Nina Cociorvă a explicat pe scurt și tehnologia de producere a brânzei mozzarela. 

„Avem un rezervor unde brânza inițial se încheagă. Apoi se scurg zărurile și punem masa aceasta în niște saci de stofă albă. O introducem într-un rezervor călduț – termostat, cum ar sta sub cloșcă. Și acolo i se ridică aciditatea și specialiștii verifică dacă aciditatea ajunge la nivelul care trebuie – atunci o scoate și o taie în felii cum ar tăia slănina la porci. Și pe urmă aruncă în mașina care amestecă în apă fierbinte cu niște mâini mecanice. Noi am chemat o persoană din Transnistria care ne-a învățat să facem acest proces fără utilaje și pe urmă am cumpărat utilaj pentru că mâna omului nu rezistă la temperatura respectivă. După care pui forma care îți trebuie – dacă îți trebuie mozzarela pentru pizza pui o formă mai mare și dacă mai mici pui altă formă”, a spus Nina Cociorvă.

Ultima etapă – mozzarela pentru pizza împărțită în forme speciale. 
Brânză moale

Pe lângă mozzarela, la fabrica din Brăviceni se fac și alte produse din lapte – smântână, brânză moale cu verdeață, caș, etc. 

Brânza moale cu verdeață poartă numele fiului mai mic al proprietarei – Andrieș. 

„Am un fiu Andrei și am pus denumirea – brânză moale Andrieș. Dar și pentru că este un nume care deseori se întâlnește la moldoveni. Mai avem și o cafenea care poartă numele fetei mele – Diana, ea deja e matură și are copii. Ca să nu se supere feciorul am pus și numele lui la brânza moale”, a explicat Nina Cociorvă.

75 de lei kg este prețul unui kilogram de brânză Andrieș.

Fără E-uri

Produsele lactate de la Brăviceni le puteți găsi în mai multe supermarketuri din Moldova.

Totuși managerii magazinelor știu că la fabricarea produselor din Brăviceni nu sunt utilizate aditivii alimentari care ar prelungi termenul de păstrare a produselor și din cauza aceasta se arată uneori mai rezervați în a procurara această brânză, susține proprietara fabricii, Nina Cociorvă.

„Avem un termen mic de păstrare la brânzeturile moi, dar asta din cauza că noi nu punem conservanți. Eu cred că e mai bine ca toți copiii să mănânce brânză fără e-uri. La magazin nu prea le convine – ei cer termen mare. Dar noi le spunem luați mai puțin și noi o să vă livrăm mai des”, a spus Nina Cociorvă.

Tone de lapte

În fiecare zi fabrica prelucrează în jur de 10 tone de lapte. 

Nina Cociorvă a spus că laptele este adus în cisterne de colectori, iar cei care trăiesc în apropiere deseori aduc laptele în căldări. 

„Iarna mai puțin colectăm, ajungem și la 5 tone”, a spus Nina Cociorvă.

Specialiștii mai verifică și calitatea laptelui, adică grăsimea acestuia. Într-un registru special se duce evidența volumului de lapte livrat. În dreptul la fiecare nume se pune semnătura și cantitate de lapte livrată.

„Pentru a produce un kilogram de brânză moale se utilizează circa 7-8 litri de lapte. Pentru a produce un singur kilogram de mozzarela avem nevoie 10-11 litri de lapte”, a mai spus Nina Cociorvă.

Prețul de bază pentru un litru de lapte este de 3 lei și 75 de bani la grăsimea 3,5%, spune proprietara. 

Fabrica de brânzeturi din Brăviceni a servit drept primul punct de referință în aventura în care s-a lansat un grup de entuziaști care vor să exploreze Moldova în lung și în lat în cadrul expediției Pick-up Maraton 2017.

Agrobiznes este Partener Media al acestei frumoase expediții care durează 5 zile și are un traseu de aproape 2.000 km prin țară.