Temperaturile la care culturile agricole suferă, iar producția este afectată! Fermierii se uită cu speranță la câmpuri – multe dintre ele încă acoperite de zăpadă, și, aproape de finele lunii aprilie, speră ca gerul să nu fi „mușcat” prea mult din recolta acestui an.
Cei mai îngrijorați fermieri sunt cei care în săptămâna de dinaintea Paștelui au semănat porumbul sau floarea-soarelui. Acum ei nu știu dacă să întoarcă brazda sau să aștepte un miracol care să facă plantele să răsară.
Astfel, specialiștii agricoli vobesc despre condiţiile meteo de dinaintea acestui puseu de iarnă, condiții care au dat fermierilor curajul să iasă la semănat mai devreme decât în mod obișnuit.
Probabilitatea ca îngheţurile să vătămeze plantele de porumb răsărite poate fi de 5-25%, sau chiar 100%, în funcţie de:
- data semănatului;
- stadiul fenotipic al porumbului;
- caracteristicile solului;
- perioada de expunere la temperaturi negative şi valorile acestora.
Mulți fermieri consideră că temperaturile scăzute nu constituie o problemă, pentru că vârful de creștere al plantei se găsește sub suprafața solului până la fenofaza V6 (6 frunze cu ligula vizibilă). Această apreciere empirică este valabilă de obicei pentru temperatura aerului, însă nu are mereu valabilitate și pentru temperatura solului, din moment ce pământul umed cu temperatură sub 10° C poate cauza vătămări în timpul germinării.
Vătămările cauzate de frig, ȋnainte de răsărire survin atunci când cariopsa rămâne uscată până când are la dispoziție apă din ploile reci sau din topirea zăpezii. De obicei, cariopsa se îmbibă și se umflă.
Totuși, apa rece poate duce la ruperea membranelor celulare (care rămân rigide), ceea ce se poate exprima prin radicele avortate (ramificații laterale oprite din creștere), proliferarea rădăcinilor seminale și încetinirea creșterii plantulei.
Astfel de vătămări pot limita sau opri absorbția nutrienților, reducând creșterea normală a mezocotilului și a coleoptilului, precum și expunând plantula la atacul germenilor patogeni și al dăunătorilor.
Ca și simptome tipice, se pot enumera:
• semințe care se îmbibă, se umflă, dar nu germinează;
• creșterea deformate a mezocotilului, sub formă de tirbuṣon;
• boabele în curs de germinare pot prezenta moartea embrionului şi putrezirea pericarpului
Vătămări datorate înghețului: stadiul de dezvoltare a porumbului V1-V5 (vârful de creștere se află sub nivelul solului)
Plantulele de porumb răsărite sunt relativ rezistente la temperaturi scăzute. Temperaturile de la -2, la -5° C, afectează părţile verzi ale plantulelor, deshidratându-le ṣi ofilindu-le, creṣterea fiind întreruptă. Însă, dacă vârful de creștere al plantulei se află sub nivelul solului, revenirea după un îngheț moderat este, de obicei, rapidă și aproape completă.
Plantele tinere, care au afectate doar părțile supraterane, își vor relua creșterea, dacă vârful de creștere nu a fost distrus. În mod surprinzător, înghețurile care prind porumbul imediat după răsărire, afectează puțin producția. Primele patru sau cinci frunze nu cresc foarte mari și sunt destul de repede umbrite de frunzele superioare. Deci, contribuția lor la hrănirea plantei este mică.
O decizie rapidă de întoarcere a culturii, nu este recomandată. Mai bine să așteptați câteva zile pentru a vedea dacă se reia creșterea. Dacă vârful de creștere nu a fost afectat, o nouă frunză trebuie să apară în 3-4 zile.
Vătămări datorate îngheţului: stadiul de dezvoltare a porumbului >V5 (vârful de creṣtere se află aproape de nivelul solului)
Dacă vârful de creştere este deasupra solului, după stadiul de 5-6 frunze, îngheţul poate provoca daune economice grave. De cele mai multe ori, duce la moartea întregii plante sal la o pierdere semnificativă a producţiei viitoare, din cauza faptului că apare înainte de diferențierea elementelor de producţie.
Atunci când condițiile meteo nu sunt cele mai favorabile, după un episod de îngheț, plantulele de porumb pot muri ṣi putrezesc. Dacă acest lucru se generalizează în parcelă, este necesar reȋnsămânţatul.
Depistarea dăunătorilor
Faceți un control al culturii la circa 5 zile după producerea înghețului. Examinați vârful de creștere, prin despicarea plantulei pe lungime.
- dacă vârful de creștere este moale și de culoare gri sau brună, planta nu va supraviețui;
- un vârf de creștere sănătos trebuie să fie albicios sau cu o tentă gălbuie, ceea ce indică o posibilă revenire la normal a culturii.
Recomandări:
Pentru situaţiile în care vârful de creştere a supraveţuit şi planta are capacitatea de a-şi reface aparatul foliar, trebuie să intervenim cu îngrăşăminte foliare, biostimulatori, dar şi fungicide pentru a evita viitoarele infecții.
Plantulele stresate de temperaturile mici sunt foarte sensibile la vătămările datorate acțiunii erbicidelor. Aplicarea postemergentă trebuie făcută numai după evaluarea cu grijă a culturii și amânată până când ȋṣi reiau plantele creșterea și dezvoltarea. Dacă buruienile sunt mici și cresc încet, rămâne suficient timp pentru aplicarea erbicidului. Totuși, dacă presiunea îmburuienării este mare și acestea au ajuns în faza optimă pentru erbicidare, trebuie să se ia în calcul riscurile vătămării porumbului versus beneficiile controlului buruienilor. Dacă buruienile sunt mici, o lucrare atentă cu cultivatorul poate fi opţiunea mai bună decât erbicidarea postemergentă.
Dacă vârful de creştere este afectat și planta nu poate să-și reproducă frunzele, ȋntoarcerea culturii ṣi reȋnsămȃnţarea este obligatorie.
Anterior și specialiștii din Moldova au spus că nu exclud că unii dintre fermieri din Moldova care au cultivat cultura de porumb vor fi nevoiți să o reînsămânțeze.
Însă nu a fost să fie. Ninsorile de noaptea trecută sunt un cosmar adevărat pentru proprietar. I-au distrus serele, iar cel mai probabil tânărul nu va mai recolta nici a patra parte din cele 25 de tone de roșii.
