Numărul populaţiei ocupate în agricultură în anul 2016 a crescut cu 29,1 mii, sau cu 7,6% faţă de 2015, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.
Totodată, în distribuția persoanelor ocupate pe activităţi economice rezultă că în sectorul agricol au activat 410,9 mii persoane (33,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 44 la sută (sau 14,7% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu.
În activităţile non-agricole au fost ocupate 808,6 mii persoane, fiind în descreștere cu 1,6% față de anul 2015.
Evoluția ratelor de activitate și ocupare. SURSA: BNS.MD
Economic activă
Biroul Naţional de Statistică anunţă că în anul 2016 populația economic activă (populația ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1272,8 mii persoane, fără modificări esenţiale față de anul 2015.
Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeaşi categorie de vârstă) a constituit 42,6%, fiind practic la nivelul anului 2015 ( 42,4%).
Rata de ocupare
Populaţia ocupată a constituit 1219,5 mii persoane, fără modificări semnificative față de 2015 (+1,3%).
Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 40,8%, fără modificări semnificative față de anul 2015 (+0,5 p.p.).
În februarie-martie 2017 a fost efectuat un studiu pentru evaluarea oportunităților de marketing a principalelor produse agricole moldovenești în diferite regiuni ale globului. În calitate de potențiale piețe de desfacere au fost examinate: țările scandinave, țările baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Marea Britanie, Germania, Franța, Africa de Nord, Orientul Mijlociu dar și alte destinații mai mult sau mai puțin tradiționale precum România, Rusia, Belarus, Ucraina și Kazahstan.
La elaborarea acestui studiu s-a ținut cont de observațiile autorilor în cadrului misiunilor de marketing peste hotare întreprinse pe parcursul ultimilor ani, precum și de informația oferită de diverse publicații online. O altă sursă de date este statistica referitoare la comerțul internațional, acumulată pe filiera instituțiilor de sub egida ONU și publicată pe pagina web comtrade.un.org. Chiar daca cifrele disponibile pe comtrade.un.org nu întotdeauna sunt cele mai recente sau suficient de exacte, privite în ansamblu, acestea prezintă o bază relevantă pentru a face concluzii cu privire la potențialului de absorbție a anumitor piețe, potențialii competitori cu care s-ar putea confrunta exportatorii moldoveni, indicând totodată asupra standardelor acceptate pe o anumită piață.
În agricultură, fertilizarea foliară este folosită ca un remediu rapid pentru deficiențe neprevăzute, pentru furnizarea cu întârziere a N în timpul etapelor de dezvoltare avansate, ca o măsură preventivă împotriva deficiențelor nebănuite (ascunse), precum și pentru a suplimenta nutrienți din sol ce se găsesc în cantități insuficiente (de exemplu, Cu, Fe , Mn, B și Zn). Principalul avantaj al fertilizării foliare este absorbția imediată a nutrienților aplicați. Dezavantajul îl reprezintă cantitatea limitată de nutrienți ce poate fi furnizată prin această metodă. Nutrienți prezenți în săruri anorganice sau în forme chelatate pot fi folosiți pentru aplicare foliară.
Cu excepția N, fertilizarea foliară poate furniza doar o cantitate foarte limitată de nutrienți importanți, cum ar fi P și K, comparativ cu cerințele totale ale plantelor. Situația este un pic mai bună pentru Ca, Mg și S, dar chiar și acestea pot fi adăugate numai în cantități limitate, care sunt adesea insuficiente într-o singură aplicare. Cele mai bune rezultate se obțin cu microelementele, deoarece o parte relativ mare din necesarul total poate fi furnizată într-o singură pulverizare.
Este important ca fertilizarea foliara, mai ales cea cu microelemente sa nu fie aplicată doar în cazul în care se observă vizual pe frunze efectele unor carențe, moment în care de obicei este prea tarziu pentru a se mai interveni cu succes, ci preventiv pentru a crea premizele unei producții foarte ridicate, caz în care este posibil ca solul sa nu poată pune la dispoziție o cantitate suficientă de microelemente.
De asemenea, tot în cazul microelementelor, efectul cel mai bun îl avem daca le aplicăm în momentele cheie de dezvoltare ale plantei, deoarece în general microelementele au o mobilitate foarte scazută în plante și sunt consumate atunci cand au fost aplicate neputând fi translocate mai târziu. De exemplu, specialiștii de la Timac recomandă aplicarea Borului la cultura de rapiță în doua treceri (câte 200-250 g per trecere), odată în iarnă pentru o rezistență mai bună la iernat care va conduce și la o repornire mai puternică în primavară și a doua la preînflorit pentru a asigura o înflorire cât mai omogenă.
Biostimulatorii lichizi
Daca fertilizarea foliară reprezintă doar o sursă suplimentară de nutriție pentru plante și poate avea doar un impact moderat asupra productivitații plantelor, biostimulatorii sunt compuși naturali sau obtinuți prin sinteza chimica, ce sunt aplicați pe plantă sau sol pentru a regla și/sau intensifica procesele fiziologice ale plantei și pot avea un impact major asupra vigorii, randamentelor și calitații culturilor.
Timac Agro are in portofoliul său doua game de biostimulatori lichizi, fiecare cu un mod de acțiune diferit și anume Biostimulatori radiculari și Biostimulatori foliari.
Biostimulatori radiculari – Gama Fertiactyl
Biostimulatorii radiculari au marele avantaj că ne pot permite să intervenim asupra metabolismului plantelor foarte devreme în vegetație. De exemplu, biostimulatorii din gama Fertiactyl se pot aplica din stadiul de 2 pana la 4 frunze, deoarece cea mai mare parte a produsului (peste 70%) se absoarbe radicular. Modul de funcționare al biostimulatorilor din gama Fertiactyl este prin stimularea intensă a dezvoltării radiculare, startul mai rapid în vegetație, reducerea stresului și stimularea vieții bacteriene.
Stimularea radiculară
Principalul mod de actiune al biostimulatorilor din gama Fertiactyl este acela de a stimula intens dezvoltarea radiculară, astfel plantele vor explora un volum de sol mai mare, vor avea acces la mai multă hrană și apă, fapt ce le va permite plantelor să se seteze de la început pe o producție cât mai apropiată de potențialul genetic.
Datorită stimulării intense a dezvoltării radiculare plantele vor rezista mai bine la secetă, vor valorifica mult mai eficient resursele solului dar și ingrasamintele aplicate, se combate efectul de ”rădăcini leneșe”, dar și fenomenul de carența indusă provocat de valurile de frig ce pot apărea după răsărire.
Reducerea stresului și pornirea mai rapidă în vegetație
Biostimulatorii din gama Fertiactyl sunt bogați în glicin betaină, un aminoacid esențial cu rol foarte important în reducerea stresului, ce ajuta plantele să depașească stresul din primele faze de vegetatie (eventuale valuri de frig, diferențe mari de temperatură între zi și noapte) ce pot stagna și întârzia plantele din creștere cu efecte negative asupra producției, deoarece plantele sunt mult mai predispuse astfel sa întâlnească în fazele critice de polenizare și umplere a bobului condiții de arșiță.
Stimularea vieții bacteriene
Biostimulatorii din gama Fertiactyl sunt bogați în acizi humici și fulvici, însă spre deosebire de restul produselor de pe piață, aceștia sunt prelucrați pentru a fi de peste 100 de ori mai reactivi decat in mod normal, astfel ca au un efect foarte rapid (în 48 – 96 de ore de la aplicare, aceștia pot dubla activitatea vieții bacteriene din sol).
Deși acest aspect este benefic pentru toate culturile, viața microbiana fiind responsabilă de descompunerea resturilor vegetale, degradarea pesticidelor din sol, îmbunatațirea structurii solului cu rol în capacitatea de reținere a apei, reducerea tasarii, formării crustei, etc, sunt culturi care beneficiază de acest aspect și în mod direct. Toate plantele din Familia Leguminosae (soia, mazare, lucerna, etc.) datorită stimularii vieții bacteriene, pe langa dezvoltarea mult mai intensă a sistemului radicular, acesta va fi mai puternic colonizat de bacterii (va forma mai multe nodozitați), ceea ce nu va avea doar un spor in producție, dar va lăsa și un sol mult mai bogat în azot pentru cultura următoare.
click p-u a mări imagineaclick p-u a mări imaginea
Biostimulatorii foliari – Gama Fertileader
Unul din principalii factori limitativi ai producției, pe langă secetă este stresul termic (arșița). Arșița poate penaliza foarte mult producția agricolă, pentru că în condiții de arșiță puternică și prelungită plantele se opresc din vegetație, transportul nutrienților către boabe este încetinit sau chiar stopat, iar frunzele îmbatrânesc mult mai repede, reducand astfel perioada de acumulare a nutrienților pentru umplerea boabelor.
Tocmai de aceea biostimulatorii din gama Fertileader se recomandă a se aplica cat mai aproape de fenofaza de înflorire, de exemplu la culturile de porumb (Fertileader AXIS) si de floarea soarelui (Fertileader GOLD) se aplică ultima oara cand se mai poate intra în lan.
Îmbunatațirea polenizării
Unul din principalele mecanisme de creșterea producției a biostimulatorilor din gama Fertileader este prin reducerea pierderilor provocate de polenizarea incompletă la porumb și reducerea avortării florilor din centrul calatidiului la floarea soarelui.
Reducerea stresului și umplerea bobului
Pe langă îmbunatațirea polenizării și a fecundării, complexul Seactive din gama Fertileader, care este bogat în aminoacizi esențiali, glicin betaina și antioxidanți, va reactiva metabolismul plantelor in condiții de stres termic ridicat, astfel frunzele vor rămane mai mult timp verzi, vor produce mai mulți nutrienți, dar cel mai important, va fi puternic îmbunatațit transportul nutrienților către boabe, acestea fiind mult mai bine umplute.
click p-u a mări imagineaclick p-u a mări imaginea
Pentru o recomandare exactă a produselor Timac ce se potrivesc cel mai bine in funcție de stadiul de dezvoltare al plantelor, condițiile climatice locale specifice sau de uzanțele din fermă, nu ezitați să apelați la specialiștii Timac Agro din teritoriu.
Autor: Dr. Marius Eftene Product Manager Timac Agro România
O tendință interesantă se observă în evoluția audienței portalului nostru. Dacă până nu demult tinerii reprezentau cea mai mare parte a pubicului interesat de informațiile zilnice din agricultură, în ultimul timp asistăm și la o creștere a nivelului de vizite din contul publicului mai matur.
Potrivit contorului de măsurare a traficului online Yandex Metrica, în prezent site-ul Agrobiznes este accesat într-o proporție de aproximativ 40 la sută de cititori care au vârsta de 45 de ani și mai mult. O explicație ar putea fi popularitatea de care se bucură tot mai mult internetul mobil în zonele rurale. În prezent asistăm la o „digitalizare” a fermierilor, care tot mai des utilizează telefoanele mobile pentru comunicare și informare.
Sursa: Yandex Metrica
Pe de altă parte, tinerii cu vârsta de 25-34 ani tradițional reprezintă nucleul publicului nostru – cu 40,5% din numărul total de vizite.
Potrivit măsurătorilor, în luna martie site-ul Agrobiznes a înregistrat peste 32 de mii de vizitatori unici.
Serviciul Vamal și Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA ) continuă acțiunile de control la posturile vamale de frontieră în vederea neadmiterii apariției unor noi focare de pestă porcină africană (PPA) pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, în perioada 01-31 martie, angajații Serviciului Vamal au înregistrat la frontiera moldo-ucraineană 118 tentative de introducere în țară a produselor din carne de porc (în stare proaspătă și procesată), fiind reținute aproximativ 260 kg de produse din carne de porc.
Intensificarea măsurilor de control a fost dispusă de către conducerea Serviciului Vamal la data de 25 octombrie 2016, până în prezent fiind consemnate 416 cazuri de depistare a produselor din carne de porc, iar cantitatea totală reținută se cifrează la aproximativ 1.095 kg.
În acest context, Serviciul Vamal și ANSA atenționează în mod repetat cetățenii care traversează frontiera de stat de a se abține de la procurarea și introducerea în țară a produselor din carne provenită de la animalele receptive la virusul PPA (porcii domestici și mistreții), pentru a evita răspândirea virusului de pestă porcină africană pe teritoriul Republicii Moldova.
Câștigătorii Concursului pentru cele mai bune planuri de afaceri în domeniul agroturismului, desfășurat de ADR Nord în cadrul proiectului „Suport în dezvoltarea turismului rural sustenabil în Regiunea de Dezvoltare Nord, Moldova”, au efectuat, în perioada 3-7 aprilie, o vizită de studiu în Estonia, scrie adrnord.md.
Astfel, cinci actuali și viitori antreprenori din mai multe localități de la nordul Moldovei au vizitat câteva agropensiuni de succes din regiunea Pärnu, Estonia, unde au avut posibilitate să studieze experiența estonă în domeniul creării și funcționării agropensiunilor. Este vorba de Angela Bejenari din satul Plop, raionul Dondușeni, autoare a planului de afaceri „Crearea agropensiunii rurale «La căsuța cu pomușoare»”; Mihaela Banari din satul Pererâta, raionul Briceni, autoare a planului de afaceri „Agropensiune – Popasul de lângă Prut”; Alexei Dumitraș, satul Drepcăuți, raionul Briceni, autor al planului de afaceri „Fortificarea agropensiunii «Țara de Sus» prin completarea gospodăriei țărănești cu segmentul activităților de agroturism”; Victoria Pușcaș din satul Cosăuți, raionul Soroca, autoare a planului de afaceri „Baza de odihnă «VISOMIEV»”; Petru Flocosu din satul Cotova, raionul Drochia, autor al planului de afaceri „Vila lui Traian”.
La vizita de studiu au mai participat Silvia Dragomir, consultant principal în cadrul Direcției politică și cooperare regională a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor; Maria Prisacari, șefa Secției cooperare și atragerea investițiilor, ADR Nord; Svetlana Bazatin, șefa Secției finanțe și achiziții, ADR Nord.
Prezentă la una dintre întâlnirile antreprenorilor moldoveni cu cei estonieni, ambasadoarea Republicii Moldova în Republica Estonia, Excelența Sa Inga Ionesii, a menționat că misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Tallinn va contribui constant la aprofundarea colaborării dintre cele două țări la diferite nivele.
„Ajutorul pe care ni l-a oferit Estonia ne-a permis să selectăm câteva business planuri de dezvoltare a turismului rural în regiunea noastră. Este un pas mic care, ulterior, ne va determina să identificăm noi investiții. Proiectele de dezvoltare a turismului sunt dificile și costisitoare, însă este important că noi deja avem o viziune clară în acest domeniu”, susține directorul ADR Nord, Ion Bodrug.
Șefa Secției cooperare și atragerea investițiilor, Maria Prisacari, afirmă că, prin realizarea proiectului de dezvoltare a turismului rural sustenabil în Regiunea de dezvoltare Nord, ADR Nord și-a propus să susțină spiritul antreprenorial în domeniul turismului rural, prin premierea și promovarea celor mai bune planuri de afaceri.
Proiectul „Suport în dezvoltarea turismului rural sustenabil în Regiunea de dezvoltare Nord, Moldova”, finanțat cu 15 mii de euro de Guvernul Estoniei, prin intermediul Asistenței oficiale pentru dezvoltare și ajutor umanitar a Estoniei, a fost lansat la sfârșitul anului trecut, în cadrul unei ședințe de consultare publică a Programului regional sectorial (PRS) în domeniul sporirii atractivității turistice. Menționăm că Regiunea de dezvoltare Nord are un PRS în domeniul sporirii atractivității turistice. Documentul strategic a fost aprobat de membrii Consiliului Regional pentru Dezvoltare Nord în cadrul ședinței din 18 ianuarie curent.
Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) aduce la cunoștința producătorilor agricoli, beneficiarilor de subvenții pentru 2016, că la sfârșitul lunii martie curent, AIPA a încheiat procesul de autorizare și respectiv de achitare a subvențiilor pentru anul 2016.
Astfel, conform Legii Bugetului de Stat, mărimea fondului de subvenționare pentru 2016 a constituit 700 mil. lei, incluzând surse externe în valoare de 380 mil. Lei din contul Programului ENPARD.
După cum s-a menționat anterior, în urma încheierii campaniei de recepționare a cererilor de finanțare pentru 2016 au fost înregistrate peste 4500 de solicitări de subvenționare în valoare brută de cca 640 mil. lei. Astfel, la finele anului 2016 din 700 mil. lei, cca 230 mil.lei. au fost direcționate la stingerea datoriilor și efectuarea plăților pentru cca 1640 de solicitări, achitate integral. Odată cu intrarea în vigoare a Legii Bugetului de Stat pentru 2017, AIPA a reluat procesul de achitare a cererilor anului 2016, rămase fără acoperire financiară, procesând și achitând pe parcursul lunilor 1 ianuarie – 31 martie curent, din alocațiile Fondurilor anului 2017, cca 330 mil lei pentru încă 2645 de cereri.
În total, la ziua de astăzi, AIPA a trecut în conturile producătorilor agricoli circa 560 milioane lei pentru 4300 de cereri de subvenționare.
De menționat că, în cadrul examinării dosarelor de subvenționare au fost depistate iregularități la aproximativ 216 dosare, în valoare totală de cca 50 mil. lei astfel constituind 4,8% din totalul dosarelor depuse spre subvenționare.
Reiterăm, dat fiind faptul că, aprobarea legii bugetului pentru 2016 a venit cu întârziere, procesul de recepționare a cererilor pentru subvenționarea investițiilor a început abia la 5 august 2016, și a durat până la 31 octombrie 2016.
Vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al Economiei, a participat la cea de-a VII-a ediție a Conferinței internaționale „Annual Investment Meeting” cu genericul „Investițiile internaționale – calea spre competitivitate și dezvoltare”, desfășurată la Dubai. Republica Moldova, prin așezarea sa geografică, având acorduri de liber schimb atît cu UE, cât și CSI, promovează ”politică de 360 grade”, fiind un pod de circulație a mărfurilor atât spre vest și est, cât și spre nord și sud, a declarat vicepremierul în cadrul reuniunii, comunică MOLDPRES.
Octavian Calmîc a invitat oamenii de afaceri din Emiratele Arabe Unite (EAU) să învestească în Moldova, care oferă condiții foarte avantajoase prin acordurile pe care le are.
Pe de altă parte, vicepreședintele, prim-ministrul EAU și conducătorul Dubaiului, șeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, cât și alți oficiali din Emirate au apreciat decizia autorităților de la Chișinău privind eliminarea regimului de vize pentru cetățenii unor state, inclusiv cei din EAU. În opinia autorităților de la Dubai, acest pas va contribui la dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre statele noastre și va permite implementarea unor proiecte investiționale reciproc avantajoase pentru ambele țări.
În cadrul vizitei de lucru în EAU, care se desfășoară în perioada 1–5 aprilie, vicepremierul Octavian Calmîc va avea întrevederi cu conducerea Camerei de Comerț Dubai și a companiilor Emirates Airlines, Mubadala Investment Company și LULU, organizatorii „Expo DUBAI 2020”, precum și reprezentanții diverselor instituții și organizații care acordă asistența tehnică.
În luna februarie 2017, la Chișinău s-a aflat o delegație a Emiratelor Arabe Unite, condusă de ministrul emiratez al Economiei, Sultan Bin Saeed Al Mansoori. În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte ce țin de atragerea investițiilor din Emiratele Arabe Unite în economia națională, implementarea unor proiecte comune în diferite domenii, precum și aspecte ale avansării negocierilor privind semnarea Acordului bilateral de promovare și protejare a investițiilor. La Forumul de afaceri moldo-emiratez au participat circa 100 de companii din Republica Moldova și peste 20 de directori al marilor companii din EAU.
Ofiţerii de investigații a fraudelor economice din cadrul Inspectoratului de poliție Râșcani au depistat încălcări grave în activitatea unei fabrici de brânzeturi din orașul Râșcani, specializată în producerea şi comercializarea produselor lactate.
Ca urmare a perchezițiilor efectuate, la 31 martie 2017, polițiștii au depistat 13.000 pachete de unt, 2400 pachete de brânză, peste 700 pachete de smântână, circa 500 pachete de chefir și 150 pachete cu lapte. Pe produse era indicată data de fabricare – 03.04.2017, valoarea mărfii fiind de peste 300 mii lei.
Agenția IPN scrie că acest depozit aparține Societății pe Acțiuni „Lactis” din orașul Râșcani.
Produsele lactate erau preconizate pentru comercializare pe întreg teritoriul țării.
Totodată, marfa a fost ridicată și depozitată în încăpere specială până la adoptarea unei decizii definitive.
Dacă vor fi găsiți vinovați, factorii de decizie ai întreprinderii de prelucrare riscă o amendă de la 150 000 până la 200 000 lei sau cu închisoare de până la 1 an.
