Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) anunță extinderea concursului de angajări în echipă, după cum urmează:
Persoanele interesate sunt invitate să analizeze fișele de post pentru fiecare dintre funcții și să înainteze CV-ul și o scrisoare de intenție la poșta electronică – [email protected], până la data de 31 martie curent.
Potențialul resurselor energetice eoliene al Republicii Moldova și instrumentele financiare disponibile pentru investitori au fost prezentate astăzi, în premieră, de către Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) în cadrul expoziției internaționale Moldenergy 2017, care se desfășoară la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”.
Studiul reprezintă unul dintre principalele instrument de atragere a investitorilor pentru implementarea proiectelor în domeniul surselor de energie regenerabile în Moldova.
„Noile tehnologii au fost din tot timpul un motor de mișcare în ceea ce privește sectorul energetic și construcțiilor, la scară globală. Astfel, pentru întărirea pieței naționale, precum și deschiderea celor noi, companiile locale sunt chemate să se conecteze la dezvoltarea metodelor de utilizare și inovare a domeniilor respective. Strategia energetică a Republicii Moldova are la bază inovaţia tehnologică, ce permite cu sprijinul autorităților și a partenerilor de dezvoltare, să asigure creșterea sustenabilă a sectorului”, a spus Ion Cozma, directorul adjunct al Agenției pentru Eficiență Energetică.
La prezentarea studiului au fost prezenți potențiali investitori, autorități publice centrale și locale, reprezentanți ai întreprinderilor din domeniul energetic, misiunilor diplomatice și asociațiilor din domeniu.
„Energia vântului reprezintă peste 80% din toate achizițiile de energie electrică în Europa. De altfel, Google este cel mai mare cumpărător de energie eoliană. Până în 2020, peste 8 GW de energie generată de turbinele eoliene va rămâne fără subvenții. Întreprinderile mari ar putea acționa în favoarea creșterii cererii de energie eoliană”, a declarat Viktoriya Kerelska, consilier în afaceri publice în cadrul Asociației Energiei Eoliene din Europa „WindEurope”.
„Atlasului resurselor energetice eoliene al Republicii Moldova” va fi disponibil pentru toți doritorii de a cunoaște potențialul energetic din regiune și va putea fi consultat în cadrul stand-ului expozițional comun al Ministerului Economiei, Agenției pentru Eficiență Energetică și Proiectului Energie și Biomasă din Moldova, ce va fi prezent pe întreaga perioadă a desfășurării expozițiilor internaționale „Moldenergy” și „Moldconstruct”. Tot aici, va fi disponibil studiul privind potențialul solar și situația cu aplicațiile solare termice în Republica Moldova, dar și potențialul resurselor din biomasă în țara noastră. Totodată, datele prezentate vor putea fi accesate și pe site-ul: www.aee.md.
Pe parcursul celor cinci zile ale expoziţiilor, experții din cadrul Centrului Unic de Informare pentru Energie Sustenabilă vor oferi vizitatorilor informaţii despre programele lansate în sectorul energie regenerabile şi eficienţei energetice din ţară. Totodată, periodic în cadrul stand-ului vor fi prezenți specialiști internaționali din domeniu energetic, ce vor fi disponibili să răspundă la întrebările persoanelor cointeresate.
În cadrul aceluiaşi stand, participanții la expoziție vor putea primi informații detaliate despre Concursul Național „Moldova Eco Energetică”, ediţia 2017, vor beneficia de consultanţă pentru a putea completa dosarele de înscriere la competiție.
Expoziţie internaţională specializată de tehnologii de conservare a energiei, instalaţii termice şi de alimentare cu gaze, echipamente de condiţionare a aerului, ediţia a XXI-a va avea loc de pe data de 22 martie până pe data de 26 martie.
Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA) va fi reorganizată în baza Legii cu privire la principiile de bază ale activității de subvenționare în agricultură și mediul rural, adoptată de către Parlament la 16 decembrie 2016 și publicată recent în Monitorul Oficial.
AIPA va avea statut de instituție publică la autogestiune, cu buget propriu și conturi bancare. În prezent AIPA are statut de autoritate administrativă, transmite IPN.
Potrivit unui proiect de decizie a Guvernului, propus pentru dezbateri, AIPA va avea un Consiliu de Supraveghere, format din șapte membri: doi din partea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, doi din partea asociațiilor producătorilor agricoli și câte unul din partea AIPA, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat.
Consiliul va institui un mecanism de monitorizare de către societatea civilă a atingerii obiectivelor măsurilor de subvenționare, inclusiv a rezonabilității costurilor. De asemenea, va organiza concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și doi vicedirectori ai AIPA.
Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD face apel la agricultori să aplice la programele de granturi disponibile pentru anul 2017 spre finanțare. Directorul Unității Consolidate pentru Implementarea Programelor IFAD, Victor Roşca a declarat, într-o conferință de presă, că surse de investiții sunt disponibile, dar agricultorii nu sunt suficient de informați despre posibilitățile de accesare, transmite IPN.
În prezent IFAD dispune de circa 20 de milioane de dolari pentru toate componentele de finanțare, inclusiv creditare şi granturi. Suma granturilor disponibile pentru acest an este de circa opt milioane de dolari. Banii pot fi solicitați pentru măsuri de susținere şi adaptare a sistemelor de producere agricolă la schimbările climaterice, pentru promovarea şi implementarea tehnologiilor de prelucrare a solului care permit conservarea umidității, pentru înființarea şi reabilitarea fâșiilor forestiere etc.
„Implementăm de ceva ani programe de adaptare la condițiile climaterice. În acest sens acordăm granturi în valoare de până la zece mii de dolari la procurarea tehnicii agricole speciale pentru tehnologii de conservare a solului. Anul trecut am finanțat 34 de astfel de granturi. Vom continua şi în următorii doi ani pentru că mai avem încă circa 50 de granturi în acest sens, care pot fi valorificate”, a spus Victor Roşca.
Cât privește înființarea şi reabilitarea fâșiilor forestiere, Victor Roşca a menţionat că perdelele forestiere din fostele gospodării țărănești au fost distruse, ceea ce a adus la erodarea solului. Financiar o să fie susținuți atât producătorii agricoli, cât şi autoritățile locale care au în gestiune perdele forestiere. Granturile oferite în acest sens au o valoare de până la trei mii de dolari per hectar la înființarea fâșiilor forestiere. Totodată, sunt disponibile şi granturi pentru cei care vor planta învelişuri de iarbă între rânduri în plantațiile multianuale plasate pe pantă și unde solul este expus eroziunii.
La fel sunt disponibile surse financiare pentru liderii din lanţul valoric care colectează şi comercializează produse nelemnoase din fâșiile forestiere, şi anume: pomuşoare sau plantele medicinale. La acest compartiment sunt disponibile două granturi în valoare de circa 20 de mi de dolari.
Elena Burlacu, manager creditare în cadrul (UCIP-IFAD), a prezentat granturile destinate finanțării tinerilor antreprenori, dar și produsele financiare oferite întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul băncilor comerciale și micro-antreprenorilor prin intermediul asociațiilor de economii și împrumut.
Reprezentanții IFAD dar și a ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au îndemnat antreprenorii rurali să beneficieze de oportunitățile de finanțare oferite de IFAD în Moldova, și au încurajat tinerii antreprenori să-și deschidă afaceri sau să continue investițiile în cele existente, astfel contribuind la dezvoltarea economică a țării.
În aprilie urmează a fi semnat programul IFAD componenta VII, care are un buget de 24 de milioane de dolari, cinci milioane de dolari fiind acordate sub formă de grant.
Transparentizarea procesului decizional ar impulsiona investiţiile şi input-ul de capital în localităţile Republicii Moldova.
Plasatorii de capital din ţară şi străini au un rol decisiv în dezvoltarea economică a regiunilor ţării. Este opinia exprimată de expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan, în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”.
Administraţiile publice locale îşi pot concepe propria strategie de dezvoltare economico-socială. Totuşi, fondurile de care dispun autorităţile publice locale sunt limitate.
O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili, însă ele sunt total insuficiente pentru finanţarea unor programe costisitoare de dezvoltare a infrastructurii, sau de implementare a unor proiecte cu impact social.
În aceste condiţii, singura soluţie viabilă a autorităţilor este aceea de a realiza măsuri și programe atractive pentru investitori și atragerea finanţărilor din interior sau exterior. Totodată, în contextul încheierii Acordului de Asociere RM-UE, comunităţile locale pot beneficia de oportunităţi noi de dezvoltare, prin accesarea fondurilor structurale europene.
În context, pentru sporirea atractivităţii localităţilor autorităţile publice trebuie să informeze despre iniţierea elaborării unei decizii, mai ales dacă aceasta reglementează activitatea de întreprinzător, iar mediul de afaceri ar putea să promoveze propriul punct de vedere, vizând soluţionarea problemelor cu care se confruntă în practică.
De asemenea, este nevoie de asigurarea accesului tuturor părților interesate la proiectele de decizii şi consultarea publică înainte de adoptarea lor.
Un subiect important, potrivit lui Viorel Pârvan, sunt taxele or, elaborarea și adoptarea deciziilor privind taxele locale trebuie să fie transparentă.
„Autoritățile publice locale trebuie să asigure un echilibru între cuantumul taxelor ca surse la bugetul local și atractivitatea acestor taxe pentru potențialii investitori, care ar putea alege o altă localitate unde să-și desfășoare afacerile.”
O problemă care persistă la nivel local, spune expertul, este situația incertă a proprietăţii unităţilor administrativ teritoriale (UAT).
Nu sunt delimitate proprietățile statului de cele ale UAT. Ba mai mult, nu toate bunurile UAT sunt înregistrate în registrul bunurilor imobile.
O parte dintre ele nu sunt luate la evidență şi evaluate la preţul real. Este vorba şi de statutul juridic incert al reţelelor, instalaţiilor inginereşti, apeductele, gazoductele şi obiecte ale sistemului energetic.
În concluzie, Viorel Pârvan spune că pentru asigurarea transparenţei este nevoie de a oferi accesul publicului la datele guvernamentale, plasarea informaţiilor relevante şi transmiterea on-line a şedinţelor autorităţilor locale.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Proiectul MAC-P anunță totalurile Apelului #5 în cadrul programului de granturi post – investiționale destinate managementului durabil al terenurilor.
Granturi în valoare de peste 10 milioane de lei vor fi acordate pentru 28 de producători agricoli din Republica Moldova care au fost selectați spre finanțare ca urmare a celui de-al cincilea apel pentru depunerea cererilor de granturi post-investiționale destinate Managementului Durabil al Terenurilor (MDT). Banii vor ajunge în Sudul țării – 13 beneficiari, Nord – 9 și Centru – 6. Astfel, se atestă o tendință de creștere a interesului producătorilor din partea de Sud, în contextul în care anterior cei mai activi erau din regiunea Nord.
Cumulativ, prin intermediul Programului de granturi post-investiționale destinate MDT, Proiectul MAC-P a finanțat 145 de producători agricoli din cei 186 care au depus dosare în cadrul celor 5 apeluri lansate de Proiect. În acest sens, au fost compensate cheltuielile pentru investiții efectuate în procurarea a 179 de utilaje (semănători – 59, tocătoare (cositori) – 34, stropitori – 32, combinatoare – 14 etc.), cât și pentru aplicarea practicilor MDT (construcția a 4 iazuri antierozionale de captare a apei pluviale și înierbare cu lucrarea solului în jurul pomilor din livezi).
Până în prezent, proiectul a oferit producătorilor agricoli din Republica Moldova sprijin financiar în valoare de circa 31,9 milioane de lei, echivalent al 1,6 milioane dolari SUA. Valoarea medie a unui grant obținut de agricultori reprezintă 219 868 lei (57 de beneficiari au primit granturi în valoare de peste 300 000 lei, grantul cu cea mai mică valoare fiind 20 947 lei).
Pe durata programului menționat, de granturi s-au bucurat producători agricoli de pe întreg teritoriul țării. Totuși, cei mai mulți beneficiari sunt amplasați în regiunea de Nord– 86, fiind urmați de cei din Sud – 39 și Centru – 20. Raioanele cu cei mai mulți beneficiari ai programului de granturi sunt: Glodeni – 16 beneficiari; Fălești, Sângerei – 12; Râșcani, Briceni – 10. Unul dintre succesele înregistrate în implementarea Programului de granturi post-investiționale destinat MDT este participarea femeilor, ponderea acestora fiind de 14,5%.
În scurt timp va fi anunțat Apelul #6 de granturi post-investiționale destinate Managementului Durabil al Terenurilor.
Programul de granturi post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor” (MDT) a fost lansat în 2014 şi este parte componentă a proiectului MAC-P (Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova), finanţat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu și Guvernului Republicii Moldova.
Liuba Railean de câțiva ani administrează pensiunea turistică Vila Roz în satul Trebujeni, raionul Orhei, deși aproape toată viața a croit haine la o întreprindere din Chișinău. Aceasta și-a schimbat viața la sfatul vecinei sale care deja lansase o pensiune turistică, denumirea căreia poartă o altă culoare – Casa Verde. Vila Roz, de fapt, este fosta casă părintească în care a copilărit Liuba Railean.
Vila Roz se află la distanță de zece metri de la Casa Verde. Proprietara susține că atunci când fluxul de turiști este prea mare și când aceștia nu încap într-o pensiune ea îi direcționează spre alte pensiuni din vecinătate.
Vila Roz, satul Trebujeni, raionul Orhei. FOTO: Agrobiznes
Antreprenoarea susține că la început nimeni nu s-a încumetat să o ajute să lanseze afacerea, iar băncile refuzau să o finanțeze pentru că nu avea venit permanent. Unicul ajutor extern, potrivit acesteia, a venit ulterior din partea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Guvernului Suediei, care au ajutat-o financiar să renoveze o terasă, dar și să procure diferite utilaje. La aplicarea proiectului a ajutat-o fiica, Olga Cheptene, care se ocupă și ea de administrarea afacerii.
Liuba Railean a scos din cuptor prajiturile umplute cu dulceață din petale de trandafiri. FOTO: Agrobiznes
Cum a fost deschisă terasa
Proprietara a decis să redeschidă oficial pensiunea și i-a invitat pe reprezentanții USAID, dar și conducerea ministerului Culturii, care au participat la deschiderea terasei renovate pe 21 martie 2017.
Oaspeții au fost întâmpinați cu muzica interpretată de un cor local în frunte cu dirijorul lor, care cânta la acordeon.
Corul de copii din Trebujeni. FOTO: Agrobiznes
Prăjiței sau băieței?
Ulterior, după tradiționala tăiere a panglicii, ministrul Culturii, Monica Babuc, alături de reprezentanții USAID și proprietara vilei au încercat să pregătească prăjituri cu gem din petale de trandafiri. Monica Babuc a avut o curiozitate în privința denumirii autohtone a acestor prăjituri.
(1) Liuba Railean, proprietara pensiunii Vila Roz, (2) Margot Ellias, asistent interimar al administratorului USAID pentru Europa și Asia, (3) traducătoarea, (4) Karen Hilliard, reprezentant USAID, (5) Monica Babuc, ministrul Culturii (de la stânga la dreapta). FOTO: Agrobiznes
„Dar cum se numesc aici la dumneavoastră prăjiturile acestea – prăjiței sau băieței, sau cornișoare? La noi se numesc cornișoare, la Nord li se zice și băieții, așai?”, a întrebat retoric Monica Babuc.
Liuba Railean a răspuns că prăjiturile cu dulceață în zona de Centru se numesc cornișoare. Aceasta a adăugat că a poreclit un soi de flori din grădină „băieței”.
Proprietara pensiunii a mai spus că deseori organizează pentru turiști și master-class-uri la care aceștia învață să gătească mâncare tradițională din Moldova. De asemenea, vizitatorii deseori o roagă să-i pună să lucreze ceva în câmp, a mai spus aceasta.
Dosarul Orheiul Vechi la UNESCO
Vila Roz se află pe malul râului Răut, în apropierea complexului arheologic Orheiul Vechi. În acest context Monica Babuc a ținut să amintească despre dosarul Orheiul Vechi și despre posibilitatea de a include acest monument istoric în patrimoniul UNESCO.
Ministrul Culturii, Monica Babuc (a doua din stânga). FOTO: Agrobiznes
„Pentru noi dosarul Orheiul Vechi este mult râvnit nu doar pentru aceea ca aici să vină mulți turiști în Republica Moldova ca să ne cunoască, dar pentru că acest loc este binecuvântat cu o sumedenie de monumente arheologice extraordinare și istorice din epoca fierului, epoca tătaro-mongolă. Respectiv, noi avem aici ce arăta și povesti dincolo de faptul că avem așa oameni precum doamna Liuba, care știe să vorbească și știe să arate cum se gătește la noi”, a spus Monica Babuc.
Sprijinul USAID
Vila Roz a beneficiat de sprijin financiar din partea USAID în cadrul proiectului de Competitivitate din Moldova. Jumătate din suma de bani a fost alocată de către proprietară, iar cealaltă de către Agenția SUA – în total – 25.000 de dolari. Cu ajutorul banilor oferiți de USAID, proprietara a amenajat o terasă, a procurat diferite utilaje, inclusiv climatizatoare. De altfel în încăpere era foarte cald chiar și cu ușile, și ferestrele deschise.
Margot Ellis, asistentul interimar al administratorului USAID pentru Europa și Eurasia, crede că inaugurarea acestei pensiuni va impulsiona turismul de nișă din Moldova.
Margot Ellis, asistentul interimar al administratorului USAID pentru Europa și Eurasia (din stânga). FOTO: Agrobiznes
„Tocmai aceste obiective se înscriu în obiectivele strategice ale USAID: de a susține eforturile Moldovei pentru promovarea unei economii puternice”, a spus Margot Ellis.
Prăjiturile făcute de Liuba Raileanu. FOTO: Agrobiznes
La Vila Roz
Prima întrebare, care apare atunci când auzi denumirea Vila Roz, evident, este de ce anume roz. Casa într-adevăr este vopsită în culoare roz, însă Liuba Railean susține că a ales această denumire pentru că îi plac trandafirii pe care îi crește, inclusiv pentru a face dulceață din petale. Mai mult, aceasta susține că face și plăcinte din petale de trandafiri, dar și gem pe care îl vinde turiștilor.
Dulceață de trandafiri. FOTO: Agrobiznes
„Eu fac dulceață din trandafir. Turiștii vin la noi și o cumpără. O băncuță de 250 de grame costă 3 euro și de 350 de grame – 5 euro. Și vine autocarul chiar aici la mine special pentru a cumpăra dulceață. Vin italieni, nemți la excursie și pe urmă la mine după dulceață. Ghizii știu deja că eu vând dulceață”, a mai spus Liuba Railean.
Croitoreasă
Meseria de croitor a ajutat-o pe Liuba Railean în diferite situații cu care s-a ciocnit aceasta în activitatea de administrare a pensiunii. Spre exemplu, recent, pensiunea a fost vizitată de un grup de turiști din Italia, care au mers pe stânci ca să vadă de sus cum arată satul, însă și-au rupt hainele, cățărându-se pe dealuri. Aceștia nu aveau alte haine, dar doamna Railean fără a cunoaște limba italiană, a înțeles confuzul tinerilor și le-a reparat hainele, a povestit fiica acesteia.
„S-au agățat în stânci și și-au rupt haina. Și erau destul de frustrați. Și mama foarte repede prin intermediul limbajului non-verbal le-a explicat că poate repara. Le-a luat hainele și le-a cusut, și nu s-a văzut deloc că s-au deteriorat. Mama fiind toată viața croitoreasă foarte repede a găsit soluția la aceasta problemă”, a povestit Olga Cheptene.
Având studii în comunicare aceasta discută cu vizitatorii care vorbesc în limba engleză și deseori se angajează în calitate de ghid.
Olga Cheptene, fiica proprietarei Vila Roz. FOTO: Agrobiznes
„De exemplu, dacă turiștii au întrebări despre programul lor în Republica Moldova sau au nevoie de rezervări, au nevoie de anumite sugestii cum să-și petreacă timpul mai bine și eu sunt cea care le vin cu anumite recomandări și rezervări. De multe ori îi și mai acompaniez pentru că mulți turiști cunosc doar engleza și le este greu să interacționeze prin limbajul non-verbal”, a mai spus Olga.
De ce se tem turiștii de Moldova?
Liuba Railean a mai spus că uneori străinii au percepții preconcepute despre moldoveni. Aceasta și-a amintit de un englez care a vrut să viziteze Moldova și anume satul Trebujeni, dar se temea ca va fi impus să consume alcool fără voia acestuia. Englezul le-a scris pe Internet că a auzit despre moldoveni lucruri ciudate.
„Chiar ieri mi-a scris un domn din Marea Britanie. A făcut o rezervare la noi pentru două nopți. Dar peste câteva ore mi-a scris din nou și a spus: „Eu am o problemă – eu nu consum alcool. Dar am auzit că acolo în Moldova te impun să bei. Și ce să fac eu cu problema mea – la mine ficatul e bolnav și dacă am să beau un pahar sau două de vin – eu am să mor”. Vedeți că s-a răspândit vestea că la noi oamenii beau mult și îi impun și pe alții. Și fiica le-a scris că la noi nu există așa problemă – cine vrea – bea, cine nu vrea – nu bea”, a mai spus Liuba Railean.
Aceasta a specificat că în mediu pe an îi vizitează cam o mie de turiști din diferite țări: Italia, Polonia, Marea Britanie, etc.
Vecinii
Ala Benzin, proprietara primei pensiuni din Trebujeni – Casa din Luncă, care a venit și ea la deschiderea terasei de la Vila Roz, susține că numărul turiștilor care se cazează în pensiuni este în creștere în fiecare an.
Stăpâna pensiunii Casa din Luncă, Ala Benzin. FOTO: Agrobiznes
Totuși, aceasta a spus că proprietarii încă nu pot asigura o infrastructură complexă pentru turismul rural.
„În afară de loc de cazare și mâncare, turiștii trebuie să aibă și alte ocupații. Dacă ar fi un muzeu unde se poate de țesut covoare, de exemplu”, a spus Ala Benzin.
Proprietara primei pensiuni susține că moldovenii încă nu valorizează pe deplin potențialul turismului rural.
În anul 2015, numărul vizitatorilor străini în Republica Moldova a ajuns la 2,8 milioane de persoane. Cu toate acestea Moldova rămâne una dintre mai puțin vizitate destinații din Europa.
Vinul Moldovei se bucură de un succes fulminant la „ProWein”, una dintre cele mai mariexpoziții vinicole mondiale, care se desfășoară în aceste zile a Dusseldorf, Germania, întrunind 6300 de expozanți din peste 60 de țări. Standul țării noastre, cu suprafața de 180 de metri pătrați, este deosebit de apreciat de vizitatori pentru eleganță, funcționalitate și designul său atractiv.
Cei 33 de producători autohtoni care participă la eveniment, reuniți sub brandul național „Wine of Moldova”, prezintă amatorilor circa 210 vinuri și divinuri de calitate, inclusiv produse care au obținut cele mai înalte distincții la concursurile internaționale, concurând cu vinuri de top din întreaga lume.
Vizitatorii standului Moldovei sunt uimiți și entuziasmați de posibilitatea de a „călători” spre galeriile vinicole subterane ale țării noastre și 6 vinării, utilizând tehnologia „realității virtuale” (prin purtarea ochelarilor speciali). După această experiență unică ei se declară curioși și nerăbdători de a trăi aventura explorării lor în realitate.
O altă metodă neconvențională de promovare a Vinului Moldovei în cadrul expoziției este masterclass-ul interactiv programat pentru această seară. Robert Joseph (expert internațional și unul din cei mai renumiți comentatori din domeniu), îi va familiariza pe participanți cu arta cupajului, oferindu-le ocazia de a-și crea propriile rețete, prin îmbinarea soiurilor autohtone (Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Albă și Fetească Regală) cu cele internaționale, pentru a crea asamblaje fanteziste.
1 de 10
Republica Moldova participă la expoziția „ProWein” pentru a 4-a oară cu un stand comun „Wine of Moldova”, care în acest an reunește un număr record de vinării – 33: Albăstrele Wines, Rădăcini, Alianța Vin, Asconi, Bardar, Basavin&Co., Călărași Divin, Carpe Diem, Castel Mimi, Chateau Vartely, Cricova, Vinăria Dac, DK Intertrade, Doina Vin, Equinox, Et Cetera Winery, Ever Vin, Fautor, Gitana Winery, Imperial Vin, Maurt, Migdal-P, Mileștii Mici, Minis Terrios, Mold-Nord, Pelican Negru, Purcari, Bostavan, Sălcuța, Suvorov Vin, Kazayak, Timbrus, Vinăria din Vale, Vinăria Poiana, Vinuri de Comrat, Wine International Project.
Participarea țării noastre la eveniment este organizată și finanțată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului strategic de dezvoltare, Proiectul de Competitivitate din Moldova finanțat de USAID și Guvernul Suediei și suportul Proiectului CBI din Olanda.
Cu toții am auzit adesea despre cît de bune și sănătoase sunt merele de la bunelul sau cum doar roșiile de țară au gust adevărat. Despre cum Moldova era grădina sau livada URSS-ului. Iar mai nou, despre cum merele de la bunelul ar fi tare căutate pe piața europeană fiindcă sunt ecologice sau organice. Și, în genere, fructele și legumele din Moldova sunt mai sănătoase decît cele de import.
Ce înseamnă fructe sau legume ecologice?
În pofida impresiei multora că tot ce vine dintr-o grădină țărănească în loc de o companie agricolă trebuie să fie automat ecologic și organic, nu este așa. În Uniunea Europeană, pe care se presupune că ar trebuie să o cucerim cu fructele noastre, agricultura organică e reglementată într-un mod strict și detaliat.
Și în Republica Moldova avem o lege în această privință. Există un set de reguli concrete privind agricultura ecologică, un pic mai complicate decît „găina trebuie să aibă pe unde alerga”. Pe lîngă asta, găina trebuie să bea apă nepoluată și să mănînce mîncare ecologică. Ca să nu mai menționăm că nu toate soiurile de găini sau alte animale pot fi considerate ecologice, indiferent de cum au fost crescute. Produsele farmaceutice care pot fi folosite și situațiile în care acest lucru e permisibil sunt limitate în agricultura ecologică, pe cînd antibiotice precum Levomicetina sunt folosite pe larg în gospodăriile sătești.
Pentru produsele vegetale, terenul trebuie să treacă o perioadă de conversiune, adică un fel de curățare a pămîntului, timp în care fermierii nu pot folosi produse chimice.
Avem sau nu agricultură ecologică în Moldova?
Bine, agricultura asta ecologică e un pic mai complicată decît credem. N-or fi merele de la toți buneii organice ca la carte, dar măcar unii fermieri trebuie să se ocupe cu asta, nu? Suntem țară agrară, la urma urmei.
În Moldova, avem marca națională „Agricultura ecologică – Republica Moldova”, care servește drept certificare a producției organice. Este unica marcă autohtonă care garantează calitatea ecologică a produselor. Adică restul produselor prezentate drept eco, bio, organice, etc. nu au fost certificate în acest sens și folosesc aceste etichete abuziv. Putem doar să le credem pe cuvînt.
Totodată, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, avem „Registrul agenților economici din agricultura ecologică”, care include tocmai… 37 de fermieri. Se pare că numărul acestora a scăzut treptat, de la 183 în 2009 la 58 în 20154 și 37 astăzi. Problemele pentru fermierii care ar vrea să se ocupe cu agricultura organică sunt multe: concurența neloială a celor care promovează produse ordinare drept Bio sau Eco, costurile mari și randamentul scăzut al producției, dificultatea certificării, insuficiența subvențiilor și corupția. Stoparea temporară a subvențiilor a determinat unii producători să renunțe la procedura de certificare, deși o parte din ei au continuat să se conformeze standardelor de agricultură organică. Asta ne permite să credem că numărul fermierilor ecologici este totuși un pic mai mare.
În 2015, experții MAIA spuneau că acest tip de agricultură este practicat pe doar 2% din suprafața totală agricolă a țării. O situație asemănătoare cu cea din România, unde 1,78% din terenurile agricole sunt cultivate ecologic. În Polonia procentajul e dublu – 4%, iar Austria de 10 ori mai mare decît la noi – 20,3%.
Diferența dintre Republica Moldova și alte țări foste membre ale blocului sovietic. FOTO: sic.md
Chiar și foștii noștri tovarăși din URSS ne sunt mult în față: Lituania cu 7,11%, Letonia cu 12,29% și Estonia cu 15,68%.
Un studiu realizat de PNUD Moldova în 2014 arata că deși atunci doar 1.7% din terenurile agricole erau cultivate ecologic, produsele organice reprezentau 11% din exporturile agricole. Această cifră pare să justifice cumva optimismul legat de potențialul de export al agriculturii ecologice din Moldova. Problema este însă, din nou, în politica de subvenții a statului. Potrivit aceluiași studiu, doar 0.7% din subvenții erau alocate pentru agricultura ecologică, în timp ce 12.1% erau pentru îngrășăminte și pesticide.
Că problema nu e în producători, dar în politica de subvenționare crede și Alexandru Slusari, ex-președintele UniAgroProtect. Potrivit lui, fermierii moldoveni se pot conforma standardelor europe și pot fi competitivi în UE, dar au nevoie de sprijinul statului, întrucît nu au același acces la finanțare pe care îl au fermierii din UE. Devalorizarea leului, lipsa infrastructurii moderne și corupția funcționarilor care vînd certificate fito-sanitare pentru produse din alte țări sunt alți factori care împiedică agricultorii moldoveni să se afirme pe piața UE.
Realitatea este că Moldova nici măcar nu este capabilă să acopere cotele de export prevăzute în Acordul de Asociere. Adică UE s-a oferit să importe din Moldova fără taxe anumite cantitați de produse agricole, iar noi nu le-am putut furniza.
N-or fi chiar organice, dar cît de sănătoase sunt totuși produsele moldovenești?
Chiar dacă acceptăm că merele de la bunelul și găinile de la mîca nu sunt neapărat organice, oricum trebuie să fie mai sănătoase decît alea „din magazin”, care cine știe de unde sunt aduse, nu?
Din păcate, știrile despre controalele efectuate de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor sau Agenția pentru Protecția Consumatorului prin piețele din Chișinău nu sunt mereu pozitive. Aceste controale depistează mereu loturi de fructe sau legume care conțin prea multe substanțe toxice: de la roșii cu pesticide din Nisporeni pînă la nutrețuri cu salmonelă și cîrnăciori de porc cu E. coli, toate autohtone, „de-a noastre”. Condițiile neigienice de păstrare și vînzare a cărnurilor, lactatelor și peștelui în piețele orășenești sunt acceptate drept o normalitate.
Știri precum cele citate mai sus ar putea fi considerate excepții, dacă nu ar fi regularitatea cu care apar. Partea și mai îngrijorătoare e că astfel de cazuri sunt probabil doar vîrful iceberg-ului. Corectitudinea și profesionalismul celor de la ANSA a fost pus la îndoială în repetate rînduri, inclusiv de Centrul Național Anticorupție și experți de la Centrul de Sănătate Publică care au depistat produse toxice cu certificat de inofensivitate emis de ANSA. Mai mult decît atît, o investigație a celor de la RISE a dezvăluit implicarea funcționarilor ANSA în scheme frauduloase de export în Rusia. Toate aceste cazuri sugerează că sunt mult mai multe produse agroalimentare sub standardele de sănătate și calitate naționale, dar care „scapă” de controalele ANSA.
„Antreprenorii, gospodăriile țărănești au serele lor în care cultivă roșii, castraveții, ridiche. Cu părere de rău, la orice colț se vînd îngrășăminte, substanțe de uz fitosanitar și ele au o acțiune sistemică. Există anumite reguli pentru utilizarea acestor substanțe. Însă, cu părere de rău, nu sunt cunoscute de către cei care le utilizează”, declara astă-vară Veaceslav Ciuhrii, șef-adjunct al Direcției control produse alimentare și servicii din cadrul Agenției pentru protecția consumatorilor.
A stropi cartofii cu „otravă pentru gîndaci” sau a folosi „dust” pentru a scăpa găinile de păduchi sunt practici ordinare la țară, în timp ce pesticide rămăse din timpurile sovietice continuă să polueze solul și apa.
Și totuși, viitorul sună bine
Dacă pînă acum am arătat de ce mitul fructelor de la bunelul nu este chiar adevărat, acum trebuie să admitem că există totuși și un sîmbure de adevăr. Dacă e să ne uităm la statistici, observăm că Moldova folosește mai puțini fertilizatori decît majoritatea vecinilor noștri din UE.
Statistica utilizării îngrășămintelor în cele patru țări. FOTO: sic.md
Dacă la noi se folosesc 39,8 kg/ha, în România cifra urcă la 51,5 kg, în Franța la 151,5 kg, iar în Germania 217,7 kg. Și la capitolul pesticide stăm mai bine, adică folosim mai puține pesticide decît Europa de Vest sau Ucraina.
Adevărul e că Moldova poate, într-adevăr, deveni un producător și exportator de produse agroalimentare sănătoase. Situația fermierilor noștri este asemănătoare cu cea a celor din România, care au întîmpinat dificultăți considerabile după aderarea la UE. Piața europeană este una deja dezvoltată și competitivă, unde nu e suficient doar să ai potențial.
Agricultura ecologică sau organică are într-adevăr potențial mare în Moldova, dar state precum Estonia sau Letonia ne-au luat-o înainte deja. Ca să le ajungem din urmă, iar Moldova are toate resursele necesare, trebuie să renunțăm la mituri și să transformăm potențialul în realitate – subvenții corecte și suficiente, educarea producătorilor și a consumatorilor, instituții de control competente și lipsite de corupție, crearea unei infrastructuri moderne, etc.
