Liuba Railean de câțiva ani administrează pensiunea turistică Vila Roz în satul Trebujeni, raionul Orhei, deși aproape toată viața a croit haine la o întreprindere din Chișinău. Aceasta și-a schimbat viața la sfatul vecinei sale care deja lansase o pensiune turistică, denumirea căreia poartă o altă culoare – Casa Verde. Vila Roz, de fapt, este fosta casă părintească în care a copilărit Liuba Railean.
Vila Roz se află la distanță de zece metri de la Casa Verde. Proprietara susține că atunci când fluxul de turiști este prea mare și când aceștia nu încap într-o pensiune ea îi direcționează spre alte pensiuni din vecinătate.
Antreprenoarea susține că la început nimeni nu s-a încumetat să o ajute să lanseze afacerea, iar băncile refuzau să o finanțeze pentru că nu avea venit permanent. Unicul ajutor extern, potrivit acesteia, a venit ulterior din partea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Guvernului Suediei, care au ajutat-o financiar să renoveze o terasă, dar și să procure diferite utilaje. La aplicarea proiectului a ajutat-o fiica, Olga Cheptene, care se ocupă și ea de administrarea afacerii.
Cum a fost deschisă terasa
Proprietara a decis să redeschidă oficial pensiunea și i-a invitat pe reprezentanții USAID, dar și conducerea ministerului Culturii, care au participat la deschiderea terasei renovate pe 21 martie 2017.
Oaspeții au fost întâmpinați cu muzica interpretată de un cor local în frunte cu dirijorul lor, care cânta la acordeon.
Prăjiței sau băieței?
Ulterior, după tradiționala tăiere a panglicii, ministrul Culturii, Monica Babuc, alături de reprezentanții USAID și proprietara vilei au încercat să pregătească prăjituri cu gem din petale de trandafiri. Monica Babuc a avut o curiozitate în privința denumirii autohtone a acestor prăjituri.
„Dar cum se numesc aici la dumneavoastră prăjiturile acestea – prăjiței sau băieței, sau cornișoare? La noi se numesc cornișoare, la Nord li se zice și băieții, așai?”, a întrebat retoric Monica Babuc.
Liuba Railean a răspuns că prăjiturile cu dulceață în zona de Centru se numesc cornișoare. Aceasta a adăugat că a poreclit un soi de flori din grădină „băieței”.
Proprietara pensiunii a mai spus că deseori organizează pentru turiști și master-class-uri la care aceștia învață să gătească mâncare tradițională din Moldova. De asemenea, vizitatorii deseori o roagă să-i pună să lucreze ceva în câmp, a mai spus aceasta.
Dosarul Orheiul Vechi la UNESCO
Vila Roz se află pe malul râului Răut, în apropierea complexului arheologic Orheiul Vechi. În acest context Monica Babuc a ținut să amintească despre dosarul Orheiul Vechi și despre posibilitatea de a include acest monument istoric în patrimoniul UNESCO.
„Pentru noi dosarul Orheiul Vechi este mult râvnit nu doar pentru aceea ca aici să vină mulți turiști în Republica Moldova ca să ne cunoască, dar pentru că acest loc este binecuvântat cu o sumedenie de monumente arheologice extraordinare și istorice din epoca fierului, epoca tătaro-mongolă. Respectiv, noi avem aici ce arăta și povesti dincolo de faptul că avem așa oameni precum doamna Liuba, care știe să vorbească și știe să arate cum se gătește la noi”, a spus Monica Babuc.
Sprijinul USAID
Vila Roz a beneficiat de sprijin financiar din partea USAID în cadrul proiectului de Competitivitate din Moldova. Jumătate din suma de bani a fost alocată de către proprietară, iar cealaltă de către Agenția SUA – în total – 25.000 de dolari. Cu ajutorul banilor oferiți de USAID, proprietara a amenajat o terasă, a procurat diferite utilaje, inclusiv climatizatoare. De altfel în încăpere era foarte cald chiar și cu ușile, și ferestrele deschise.
Margot Ellis, asistentul interimar al administratorului USAID pentru Europa și Eurasia, crede că inaugurarea acestei pensiuni va impulsiona turismul de nișă din Moldova.
„Tocmai aceste obiective se înscriu în obiectivele strategice ale USAID: de a susține eforturile Moldovei pentru promovarea unei economii puternice”, a spus Margot Ellis.
La Vila Roz
Prima întrebare, care apare atunci când auzi denumirea Vila Roz, evident, este de ce anume roz. Casa într-adevăr este vopsită în culoare roz, însă Liuba Railean susține că a ales această denumire pentru că îi plac trandafirii pe care îi crește, inclusiv pentru a face dulceață din petale. Mai mult, aceasta susține că face și plăcinte din petale de trandafiri, dar și gem pe care îl vinde turiștilor.
„Eu fac dulceață din trandafir. Turiștii vin la noi și o cumpără. O băncuță de 250 de grame costă 3 euro și de 350 de grame – 5 euro. Și vine autocarul chiar aici la mine special pentru a cumpăra dulceață. Vin italieni, nemți la excursie și pe urmă la mine după dulceață. Ghizii știu deja că eu vând dulceață”, a mai spus Liuba Railean.
Croitoreasă
Meseria de croitor a ajutat-o pe Liuba Railean în diferite situații cu care s-a ciocnit aceasta în activitatea de administrare a pensiunii. Spre exemplu, recent, pensiunea a fost vizitată de un grup de turiști din Italia, care au mers pe stânci ca să vadă de sus cum arată satul, însă și-au rupt hainele, cățărându-se pe dealuri. Aceștia nu aveau alte haine, dar doamna Railean fără a cunoaște limba italiană, a înțeles confuzul tinerilor și le-a reparat hainele, a povestit fiica acesteia.
„S-au agățat în stânci și și-au rupt haina. Și erau destul de frustrați. Și mama foarte repede prin intermediul limbajului non-verbal le-a explicat că poate repara. Le-a luat hainele și le-a cusut, și nu s-a văzut deloc că s-au deteriorat. Mama fiind toată viața croitoreasă foarte repede a găsit soluția la aceasta problemă”, a povestit Olga Cheptene.
Având studii în comunicare aceasta discută cu vizitatorii care vorbesc în limba engleză și deseori se angajează în calitate de ghid.
„De exemplu, dacă turiștii au întrebări despre programul lor în Republica Moldova sau au nevoie de rezervări, au nevoie de anumite sugestii cum să-și petreacă timpul mai bine și eu sunt cea care le vin cu anumite recomandări și rezervări. De multe ori îi și mai acompaniez pentru că mulți turiști cunosc doar engleza și le este greu să interacționeze prin limbajul non-verbal”, a mai spus Olga.
De ce se tem turiștii de Moldova?
Liuba Railean a mai spus că uneori străinii au percepții preconcepute despre moldoveni. Aceasta și-a amintit de un englez care a vrut să viziteze Moldova și anume satul Trebujeni, dar se temea ca va fi impus să consume alcool fără voia acestuia. Englezul le-a scris pe Internet că a auzit despre moldoveni lucruri ciudate.
„Chiar ieri mi-a scris un domn din Marea Britanie. A făcut o rezervare la noi pentru două nopți. Dar peste câteva ore mi-a scris din nou și a spus: „Eu am o problemă – eu nu consum alcool. Dar am auzit că acolo în Moldova te impun să bei. Și ce să fac eu cu problema mea – la mine ficatul e bolnav și dacă am să beau un pahar sau două de vin – eu am să mor”. Vedeți că s-a răspândit vestea că la noi oamenii beau mult și îi impun și pe alții. Și fiica le-a scris că la noi nu există așa problemă – cine vrea – bea, cine nu vrea – nu bea”, a mai spus Liuba Railean.
Aceasta a specificat că în mediu pe an îi vizitează cam o mie de turiști din diferite țări: Italia, Polonia, Marea Britanie, etc.
Vecinii
Ala Benzin, proprietara primei pensiuni din Trebujeni – Casa din Luncă, care a venit și ea la deschiderea terasei de la Vila Roz, susține că numărul turiștilor care se cazează în pensiuni este în creștere în fiecare an.
Totuși, aceasta a spus că proprietarii încă nu pot asigura o infrastructură complexă pentru turismul rural.
„În afară de loc de cazare și mâncare, turiștii trebuie să aibă și alte ocupații. Dacă ar fi un muzeu unde se poate de țesut covoare, de exemplu”, a spus Ala Benzin.
Proprietara primei pensiuni susține că moldovenii încă nu valorizează pe deplin potențialul turismului rural.
În anul 2015, numărul vizitatorilor străini în Republica Moldova a ajuns la 2,8 milioane de persoane. Cu toate acestea Moldova rămâne una dintre mai puțin vizitate destinații din Europa.
Comentarii