Conducerea raionului Sângerei a solicitat suportul ministrului Economiei, Octavian Calmîc, în crearea unui Parc Industrial (PI), care va permite dezvoltarea industrială a unității administrativ-teritoriale și crearea noilor locuri de muncă, potrivit unui comunicat de presă al ministerului Economiei. Aceasta solicitare a fost înaintată de către autoritățile publice locale și mediul de afaceri în cadrul vizitei lui Calmîc în raionul Sângerei, pe 20 martie.
În acest scop autoritățile raionului au rezervat și un teren de 60 ha, care ar putea găzdui viitorul PI. Vicepremierul Octavian Calmîc a menționat că Ministerul Economiei susține inițiativele autorităților locale de acest gen, deoarece dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a businessului în ansamblu, în zona rurală, constituie unul din obiectivele instituției.
„Atât prin bugetul de stat, cât și cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, noi implementăm mai multe programe de susținere a mediului de afaceri din zona rurală. Mai mult, în raionul Sângerei activează și un Incubator de Afaceri, care are drept scop susținerea businessului mic și mijlociu, a cetățenilor care doresc să-și deschidă o afacere etc”, a specificat Octavian Calmîc.
În cadrul dialogului au fost abordate și un șir de probleme legate de reforma Guvernului și autorităților publice locale, a sistemului fiscal, introducerea impozitului unic în agricultură, achitarea subvențiilor etc.
Taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului va fi achitată de persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare, precum şi de persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sub orice formă stabilită de legislaţie şi care produc sau importă mărfuri ce cauzează poluarea mediului sau procură aceste mărfuri de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul ţării care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, scrie Monitorul.fisc.md.
„Prin proiectul dat s-a concretizat modalitatea de aplicare a taxei ecologice asupra ambalajelor multiple. În momentul aplicării taxei ecologice au apărut probleme la determinarea obiectului impunerii. În acest sens vă dau următorul exemplu — atunci când trebuia aplicată taxa la un telefon mobil, care este pe o placă de aluminiu cu elemente de plastic, ulterior, ambalat încă într-un plastic şi apoi într-un carton – compozit, care, de asemenea, este obiect al impunerii, au apărut probleme în sensul determinării ambalajului asupra căruia trebuia aplicată taxa”, a explicat vice-ministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva.
Veronica Vragaleva, vice-ministru al Finanțelor. Sursa FOTO: Profil Facebook
Proiectul prevede stabilirea taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, în funcţie de puterea de poluare a mediului înconjurător, precum şi de ambalajul primar utilizat care conţine produse cu o consistenţă lichidă, indiferent de viscozitate.
Astfel, pentru un ambalaj primar din material plastic, volumul căruia constituie până la 0,20 l sau kg se va achita o taxă în valoare de 0,18 MDL, pentru un ambalaj din material plastic care conţine produse cu o consistenţă lichidă peste 0,20 l sau kg până la 0,50 l sau kg se va achita o taxă de 0,36 MDL.
Pentru un ambalaj cu consistenţă lichidă peste 3,00 l sau kg se va achita 1,35 MDL.
Potrivit proiectului, se scutesc de taxă mărfurile importate sau livrate din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele internaţionale, destinate realizării proiectelor, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget.
De asemenea, vor fi scutite de taxa pentru poluarea mediului mărfurile destinate proiectelor de asistenţă tehnică realizate pe teritoriul RM de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în cadrul tratatelor la care Republica Moldova este parte.
Mărfurile destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, precum şi mărfurile primite în calitate de ajutoare umanitare, mărfurile şi ambalajele destinate exportului, tot sunt scutite de taxă.
Totodată, ambalajul aferent medicamentelor şi dispozitivelor medicale, prevăzute de Legea cu privire la medicamente, se scuteşte de taxa menţionată.
Potrivit documentului, mărfurile introduse pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale, la fel, sunt scutite de taxă.
Proiectul mai prevede completarea Anexei nr.8 din Legea privind plata pentru poluarea mediului, prin adăugarea unor mărfuri care poluează mediul, precum cutii, saci, cornete şi alte ambalaje din hârtie şi carton sau recipiente similare din aluminiu, pentru orice substanţe, fără dispozitive mecanice sau termice, chiar căptuşite sau izolate termic etc.
„Un alt moment important ţine de bunurile asupra cărora se aplică această taxă. Până la intrarea în vigoare a modificărilor, începând cu 1 ianuarie 2017, obiecte al taxei ecologice, care era administrată de Serviciul Vamal, erau doar ambalajele în care erau împachetate produsele care dăunau mediului, iar după intrarea în vigoare a modificărilor, acest spectru s-a lărgit considerabil”, a adăugat Veronica Vragaleva.
Modificarea este cauzată de dificultăţile întâmpinate de reprezentanţii mediului de afaceriîn procesul de aplicare.
Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase și compromise este în ascensiune, scrie economistul Veaceslav Ioniță pe blogul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Idis Viitorul.
„În ultimele 8 luni creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase și compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017”, menționează expertul.
Acesta a observat că în perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. Potrivit lui Ioniță creditele performante ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.
„Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenților economici de bună credință din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb în bănci rămân doar agenții economici cu probleme, care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele”, susține economistul.
Veaceslav Ioniță consideră că anume din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor.
„Agenții economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obţinute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi”, a precizat Ioniță.
Astfel, HPIA (influența aviară hiper – patogenă) la Organizația Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) pe parcursul lunii martie 2017 cazuri noi de îmbolnăvire au fost declarate în următoarele state:
Perioada 03.03.2017 – 17.03.2017:
Grecia – la păsări domestice în Macedonia de Vest (DYTIKI MAKEDONIA);
Spania – la păsări domestice în CATALONIA, (boala a fost notificată la OIE pe data de 23.02.2017, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la OIE pe 03.03.2017);
Lituania – la păsări sălbatice în regiunea CAUNAS (boala a fost notificată la OIE pe data de 27.02.2017 cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la OIE pe 03.03.2017);
Franța – la păsări domestice în departamentele LAND, RHÔNE, HAUTE – GARONE, PYRÉNÉES-ATLANTIQUES, la păsări sălbatice în departamentele AIN, VOSGES, la păsări domestice și păsări sălbatice în departamentul LOT-ET-GARONNE, HAUTES-PYRÉNÉES;
România – la păsări sălbatice în județele MEHEDINȚI, NEAMȚ și orașul BUCUREȘTI, la păsări domestice în județul TELEORMAN, la păsări domestice și păsări sălbatice în județul CONSTANȚA;
Polonia – la păsări sălbatice în voievodatele Pomerania (POMORSKIE), Lubusz (LUBUSKIE), Silezia Inferioară (DOLNOSLASKIE), Cujavie – Pomerania (KUJAWSKO-POMORSKIE), la păsări domestice și la păsări sălbatice în voievodatul Polonia Mare (WIELKOPOLSKIE);
Cehia – la păsări domestice în regiunile (kraj) Karlovy Vary (KARLOVARSKÝ kraj), Moravia-Silezia (MORAVSKOSLEZSKÝ kraj), cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la OIE pe 05.03.2017 și 12.03.2017;
Slovacia – la păsări domestice în regiunea (kraj) NITRA, boala a fost notificată la OIE pe data de 10.01.2017, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate și pe 10.03.2017;
Irlanda – la păsări sălbatice în regiunea GALWAY;
Regatul Unit – la păsări sălbatice în ȚARA GALILOR;
Federația Rusă – la păsări domestice în regiunea MOSCOVA (boala a fost notificată la OIE pe data de 08.12.2016, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la OIE pe 06.03.2017 și 15.03.2017);
Germania – la păsări sălbatice în landurile MECLEMBURG – POMERANIA INFERIOARĂ (MECKLENBURG-VORPOMMERN), SAXONIA ANHALT (SACHSEN-ANHALT), STATUL LIBER BAVARIA (BAYERN), STATUL LIBER TURINGIA (THURINGEN), la păsări domestice și la păsări sălbatice în landul SAXONIA INFERIOARĂ (NIEDERSACHEN);
Suedia – la păsări sălbatice în provinciile SCANIA, STOCKHOLMS;
Ungaria – la păsări sălbatice în regiunile TOLNA, PESTA, BUDAPESTA, SOMOGY, GYOR-MOSON-SOPRON;
Croația – la păsări domestice în regiunea (canton) Krapina – Zagorje (KRAPINSKO-ZAGORSKA);
Italia – la păsări domestice în regiunea VENETO;
Olanda – la păsări sălbatice în regiunile Olanda de Nord (NOORD-HOLLAND) și Frislanda (FRIESLAND);
SUA – la păsări domestice în statul TENNESSEE;
Taipei – la păsări domestice, boala a fost notificată la OIE pe data de 12.02.2017, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate pe 07.03.2017 și 17.03.2017;
Nigeria – la păsări domestice (boala a fost notificată la OIE pe data de 09.01.2015, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la OIE pe 03.03.2017 și 13.03.2017);
Malaezia – la păsări domestice, boala a fost notificată la OIE pe data de 08.03.2017;
Vietnam – la păsări domestice (boala a fost notificată la OIE pe data de 19.02.2017, cazuri noi de îmbolnăvire au fost raportate la OIE pe 09.03.2017 și 12.03.2017);
Nepal – la păsări sălbatice, boala a fost notificată la OIE pe data 10.03.2017;
Egipt – la păsări domestice, boala a fost notificată la OIE pe data de 14.03.2017.
Furnizarea boabelor de soia din top cinci țări exportatoare din lume a constituit 9,04 milioane tone, la sfârșit de februarie 2017, în comparație cu 8,63 milioane tone în comparație cu anul trecut în aceeași lună, informeză apk-inform.com.
Majorarea exportului a avut loc datorită creșteri volumului ridicării mărfii din America de Sud – până la 4,64 milioane tone, în mod special din Brazilia – până la 3,51 de tone, Paraguay – până la 1,07 milioane tone și Argentina – până la 0,06 milioane tone.
Totodată, exportul oleaginoaselor din SUA în luna februarie s-a redus până la 4,4 milioane tone (anul trecut – 5,65 milioane tone). Din Paraguay, în genere, nimic nu a fost expus pentru export, potrivit experților Oil Word. Deși anul trecut aceasta țară a furnizat pe piața mondială 0,07 milioane tone.
În privința dinamicii cererii se atestă o creștere a achizițiilor boabelor de soia de către țările Uniunii Europene – până la 1,2 milioane tone și țările din Asia – până la 6,69 milioane tone. Țările Africane au redus, la rândul lor, cantitățile de achiziție a acestei culturi până la 0,08 milioane tone față de 0,32 milioane tone din anul trecut.
Întreprinderi mici şi mijlocii din Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Italia şi Ungaria vor participa în perioada 21-23 aprilie la primul Forum Economic în domeniul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii organizat de Centrul Iterregional de Advocacy şi Diplomaţie. Evenimentul se va desfăşura în oraşul Arad (România).
Într-o conferință de presă la IPN, președintele Centrului Iterregional de Advocacy şi Diplomaţie pentru Moldova, Adrian Furculiță, a declarat că prima ediţie a Forumului se va concentra pe dezvoltarea economică în context regional şi internațional, orientând viziunile întreprinderilor spre premise de dezvoltare a afacerilor. Subiectele puse în discuție vor viza dialogul social transfrontalier, cooperarea economică între întreprinderile din agricultură, sectorul imobiliar etc.
Președintele Centrului Iterregional de Advocacy şi Diplomaţie pentru România, Antoniu Martin, a spus că zona de vest a României, unde va fi organizat forumul, şi anume oraşul Arad, e o zonă foarte bine dezvoltată sub aspect agricol.
Antoniu Martin a subliniat că organizatorii îşi doresc ca evenimentul să ajute mediul de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii să facă faţă provocărilor economice din regiune. Numărul participanților înscriși deja bucură, pentru că s-au arătat cointeresate şi autorităţi locale din Moldova, consilieri locali etc., a menționat președintele Centrului Iterregional de Advocacy şi Diplomaţie pentru România.
Participarea la forum este gratuită. Înscrierea mai este posibilă pe parcursul a două săptămâni.
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova vă informează că în perioada 11-13 aprilie 2017 centrul expozițional Expo XXI din Varșovia, Polonia va găzdui iarmarocul internațional “WorldFood Expo Warsaw” organizat de compania de consultanță Lentewenc Sp z o.o. (parte a ITE Group LLC), cu susținerea oficială a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale al RP, Agenției Pieței Agricole RP, Camerei de Comerț a Poloniei etc.
Evenimentul “WorldFood Expo Warsaw” se va axa pe 4 sectoare mari, precum:
FoodTech (echipament de producere a produselor alimentare și băuturi, mașini de prelucrare în industria alimentară, echipamente de răcire, încălzire și filtrare, utilaje pentru cafenele, baruri, restaurante, magazine ș.a.)
Ingredients (ingredient și aditivi alimentar, plante aromatice, condimente și extracte, coloranți, uleiuri, semințe, nuci și fructe uscate, proteine și amidon)
Wine&Spirits (vodka aromată, bere, vinuri ș.a.)
EcoFood (produse alimentare și băuturi ecologice și de sănătate).
În cadrul expoziției se vor întruni participanți atât din statele Europei de Vest, cât și din statele Pacificului/Orientul Mijlociu, care provin din sectoare de distribuție, retail, producători și exponenți ale asociațiilor de afaceri. Scopul final fiind cel de a extinde relațiile comerciale și economice și de a intensifica schimburile comerciale cu alte țări din regiune.
Programul de afaceri prevede întâlniri B2B, seminare și forumuri specializate în sfera pieții agro-alimentare poloneze, dar și celei europene. Noutatea acestui an este prezentată de introducerea programului VIP Buyer Program.
Pentru mai multe informații referitoare participării la expoziție sau VIP Buyer urmăriți programul pe pagina evenimentului.
Informații suplimentare: Agata Niebrzegowska, e-mail – [email protected], tel : +48 531 944 435 sau contactați Ambasada Republicii Moldova în Republica Polonă: tel: +373 22 78 87 26, e-mail: [email protected]
Japonezii manifestă interes pentru Republica Moldova, inclusiv pentru evenimente cum ar fi Festivalul Vinului, a spus ambasadorului Republicii Moldova la Tokyo, Vasile Bumacov, în cadrul emisiunii „Loc de dialog”, la Radio Moldova, transmite IPN.
Vasile Bumacov a menționat că Republica Moldova are nevoie de turiști niponi, dar are nevoie și de infrastructură, iar această ramură profitabilă trebuie dezvoltată.
Ambasadorul a mai spus că se străduiește să promoveze cât mai multe lucruri de acasă, astfel încât Republica Moldova să devină mai cunoscută în Japonia, inclusiv vinul moldovenesc printre consumatorii niponi. Diplomatul a mai spus că Republica Moldova are foarte multe produse bune, însă ele necesită a fi promovate. Personal, de exemplu, atunci când prezintă vinuri moldovenești, se străduiește să gătească și bucate din bucătăria moldovenească, de mare succes bucurându-se zeama cu tăieții.
În ceea ce ține de acordarea asistenței pentru Republica Moldova, ambasadorul a menționat că, până a se decide, japonezii se documentează foarte bine și se asigură că sunt domenii de care beneficiază mai multă lume și că acestea vor avea un impact pozitiv asupra mediului.
Menționăm că Republica Moldova va beneficia de un grant în valoare de aproximativ 4,8 milioane de dolari SUA din partea Japoniei, pentru implementarea Proiectului „Agricultura conservativă – dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a solurilor în Republica Moldova”.
Relaţiile diplomatice între Republica Moldova şi Japonia au fost stabilite pe 16 martie 1992.
Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, este oficial demis din funcție. Președintele țării, Igor Dodon, a anunțat pe Facebook că a semnat un decret în acest sens.
„Am semnat decretul de demisie a ministrului Agriculturii. Aștept ca în timpul apropiat să se mai producă astfel de inițiative”, a scris Dodon.
Acesta a mai spus că este „gata să semneze în fiecare zi decrete de demisie a demnitarilor din aceasta guvernare”. Președintele țării consideră că în funcții trebuie să fie promovați oameni tehnocrați și profesioniști.
Decretul a fost semnat după ce Grama a expediat în adresa Executivului o cerere prin care își anunță intenția de a demisiona.
Grama a fost reţinut într-un dosar de corupţie, iar ulterior a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Potrivit Centrului Național Anticorupție acesta este bănuit că ar fi primit bani pentru a ușura înstrăinarea a peste nouă hectare din terenurile Colegiului de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău.
Acesta a observat că în perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. Potrivit lui Ioniță creditele performante ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.
Veaceslav Ioniță consideră că anume din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor.
